Inflația energetică devine persistentă: Fed avertizează, iar România are cea mai mare inflație din UE — NRG-IA

Avertismentul venit dinspre Rezerva Federală a Statelor Unite nu privește doar economia americană. El descrie o problemă care se vede deja în România: inflația energetică poate rămâne în economie după ce primul șoc al petrolului trece din titluri. Pentru bănci centrale, riscul nu este doar prețul barilului de astăzi, ci felul în care energia scumpă intră în combustibili, transport, producție, servicii și, în final, în inflația de bază. În minutele ședinței FOMC din 28–29 aprilie 2026, staff-ul Fed arată că riscurile la adresa inflației sunt orientate în sus, cu posibile creșteri suplimentare generate de conflictul din Orientul Mijlociu și cu riscul ca inflația să fie mai persistentă decât se anticipa. Participanții au observat că inflația totală a crescut parțial din cauza prețurilor globale la energie și că inflația de bază s-a îndepărtat din nou de ținta de 2%. Fed schimbă tonul: șocul energetic nu mai poate fi tratat automat ca temporar Președintele Fed Kansas City, Jeffrey Schmid, a formulat avertismentul cel mai direct: inflația este prea ridicată și a stat prea mult timp peste țintă pentru ca un nou șoc energetic să poată fi ignorat ca episod tranzitoriu. Reuters citează declarația sa potrivit căreia acordă puțină încredere ideii că actuala creștere a prețurilor ar fi tranzitorie într-un orizont acceptabil. Michelle Bowman, vicepreședinte al Fed pentru supraveghere, a introdus nuanța critică: dacă perturbarea se închide rapid, impactul poate rămâne temporar; dacă energia scumpă persistă în a doua parte a anului, efectele se pot extinde în inflație și pot schimba perspectiva de politică monetară. Reuters notează că oficialii Fed au renunțat la așteptările simple de reduceri de dobândă, iar piețele discută din nou posibilitatea unei majorări. Datele americane confirmă fundalul: indicele PCE, indicatorul preferat de Fed, a crescut în aprilie 2026 cu 3,8% față de anul anterior, iar PCE fără alimente și energie a urcat cu 3,3%. Lunar, PCE total a crescut cu 0,4%, iar componenta de bază cu 0,2%. Miza nu este o diferență tehnică între IPC și PCE. Miza este credibilitatea dezinflației. Când energia scumpă apare peste o inflație deja ridicată, banca centrală nu mai poate presupune automat că șocul va dispărea fără urme. Aici începe relevanța directă pentru România. România este deja cazul extrem al Uniunii Europene Eurostat arată că, în aprilie 2026, inflația anuală în zona euro a fost de 3,0%, iar în Uniunea Europeană de 3,2%. România a avut cea mai ridicată rată anuală din UE, 9,5%, urmată de Bulgaria, cu 6,0%, și Croația, cu 5,4%. Energia a avut o contribuție pozitivă de 0,99 puncte procentuale la inflația anuală din zona euro, confirmând revenirea componentei energetice în presiunea generală a prețurilor. Datele naționale sunt și mai dure. Potrivit INS, citat de AGERPRES, rata anuală a inflației în România a urcat în aprilie la 10,71%, de la 9,87% în martie. Serviciile s-au scumpit cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar alimentele cu 7,39%. Lunar, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,84%. Această structură arată că România nu se confruntă doar cu o scumpire punctuală la pompă. Prețurile cresc simultan în servicii, bunuri nealimentare și alimente. Energia funcționează ca factor de transmitere: ridică direct prețul combustibililor și indirect costurile de transport, distribuție, producție și prestare a serviciilor. BNR confirmă mecanismul: energia intră în inflația de bază BNR descrie exact mecanismul care face avertismentul Fed relevant pentru România. În prezentarea Raportului asupra inflației din mai 2026, banca centrală notează că presiunile inflaționiste sunt așteptate să continue în trimestrul al doilea, când peste efectele directe ale șocului energetic încep să se suprapună influențe indirecte, vizibile în inflația CORE2 ajustat. BNR prognozează o inflație IPC de 5,5% la finalul lui 2026, cu 1,6 puncte procentuale peste raportul anterior, și 2,9% la finalul lui 2027. Revizuirea cea mai amplă apare în intervalul T2 2026 – T2 2027, prin efectele directe și indirecte ale șocului energetic. În formularea BNR, șocul energetic produce efecte imediate asupra prețurilor combustibililor și efecte persistente asupra inflației de bază, prin costuri mai ridicate de producție și transport. Această frază fixează problema românească: energia nu rămâne în categoria „combustibili”, ci intră în prețul final al bunurilor și serviciilor. Aceasta este diferența dintre un șoc de preț și o inflație persistentă. Dacă petrolul se scumpește, efectul direct apare rapid în benzină și motorină. Dacă transportul, distribuția, utilitățile, serviciile și costurile industriale se ajustează, efectul intră în economie și coboară mai greu. De ce România este mai vulnerabilă decât media europeană România pornește de la un nivel de inflație mult mai ridicat decât media UE. La 9,5% pe indicator armonizat, diferența față de media europeană de 3,2% este suficient de mare pentru a transforma orice nou șoc energetic într-un…