FMI cere Europei să nu suprime prețul energiei, iar Banca Mondială estimează o scumpire globală de 24% — NRG-IA

Banca Mondială estimează că prețurile globale la energie vor crește cu 24% în 2026, până la cel mai ridicat nivel de după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022. Prognoza apare în ultimul raport Commodity Markets Outlook și este legată direct de războiul din Orientul Mijlociu, de atacurile asupra infrastructurii energetice și de perturbările transportului prin Strâmtoarea Ormuz. Instituția arată că prețurile generale ale materiilor prime ar urma să crească cu 16% în acest an, împinse în sus de energie, îngrășăminte și metale-cheie. În cazul petrolului Brent, Banca Mondială estimează un preț mediu de 86 dolari/baril în 2026, față de 69 dolari/baril în 2025, în scenariul în care cele mai acute perturbări se încheie în luna mai, iar traficul prin Ormuz revine gradual spre nivelurile anterioare până la finalul anului. Miza este majoră pentru Europa: exact în momentul în care presiunea pe prețuri revine, FMI transmite guvernelor că nu ar trebui să suprime semnalul prețului prin măsuri generalizate de compensare. FMI: sprijinul larg este scump, greu de retras și slab țintit Fondul Monetar Internațional avertizează guvernele europene să nu revină la politici largi de reducere a taxelor pe combustibili sau la subvenții generalizate pentru a amortiza creșterea prețurilor la energie. FMI consideră că aceste măsuri sunt ineficiente, prost direcționate și costisitoare fiscal. Instituția atrage atenția că sprijinul generalizat ajunge disproporționat la gospodăriile cu venituri mai mari, care consumă mai multă energie. În plus, astfel de politici reduc stimulentele pentru economisire, eficiență energetică și investiții în alternative. „Măsurile de sprijin largi şi fără un sfârşit clar sunt greu de inversat şi ar trebui evitate”, a recomandat FMI, potrivit Digi24. Alfred Kammer, șeful Departamentului European al FMI, a formulat direct logica instituției: „Recomandarea noastră aici este să nu suprimăm semnalul prețurilor, deoarece, în cele din urmă, trebuie să echilibrăm cererea și oferta, iar acest lucru se realizează cel mai bine prin mecanismul prețurilor”. El a adăugat că „măsurile fiscale trebuie să vizeze persoanele vulnerabile”. Lecția crizei din 2022: Europa a plătit mult pentru ajutoare netintite FMI își bazează avertismentul pe experiența crizei energetice declanșate după invadarea Ucrainei. Potrivit datelor citate de Digi24, guvernele europene au cheltuit în medie 2,5% din PIB pentru pachete de ajutor energetic în timpul crizei din 2022, iar peste două treimi din aceste cheltuieli nu au fost țintite. Analiza Fondului arată că doar 0,9% din PIB ar fi fost suficient pentru a compensa complet creșterea costurilor energiei pentru cele mai sărace 40% dintre gospodării. Diferența dintre cele două cifre explică presiunea actuală a FMI: nu eliminarea oricărui sprijin, ci renunțarea la subvenții largi care tratează la fel consumatorii vulnerabili și consumatorii cu venituri ridicate. Pentru guvernele europene, această abordare creează o dilemă politică majoră. Lăsarea prețurilor să transmită realitatea pieței poate reduce consumul și poate accelera eficiența energetică, dar transferă mai rapid presiunea către gospodării și companii. Banca Mondială avertizează asupra unui șoc în lanț: energie, îngrășăminte, alimente Creșterea energiei nu rămâne izolată în facturile de electricitate, gaze sau carburanți. Banca Mondială estimează că prețurile îngrășămintelor vor crește cu 31% în 2026, pe fondul unui avans de 60% al prețului ureei. Instituția avertizează că accesibilitatea îngrășămintelor ar putea ajunge la cel mai slab nivel din 2022, afectând veniturile fermierilor și randamentele viitoare ale culturilor. Canalul de transmisie este direct: energie mai scumpă înseamnă costuri mai ridicate pentru producția de îngrășăminte, transport, industrie și agricultură. În economiile în curs de dezvoltare, Banca Mondială estimează o inflație medie de 5,1% în 2026 în scenariul de bază și o încetinire a creșterii economice la 3,6%. Într-un scenariu mai sever, dacă ostilitățile escaladează sau perturbările se prelungesc, petrolul Brent ar putea ajunge la o medie de 115 dolari/baril în 2026, iar inflația din economiile în curs de dezvoltare ar putea urca la 5,8%. România va resimți presiunea prin facturi, carburanți și costuri industriale Pentru România, efectul combinat al celor două mesaje este clar: piețele globale împing energia în sus, iar instituțiile financiare internaționale descurajează măsurile largi de protecție a consumatorilor. Asta nu înseamnă automat eliminarea sprijinului pentru vulnerabili, dar înseamnă presiune pentru scheme mai strict țintite și pentru o expunere mai mare a consumatorilor la prețul real al energiei. Impactul nu se limitează la electricitate și gaze. Carburanții, transportul, îngrășămintele și alimentele pot transmite mai departe scumpirea energiei în economie. Pentru industrie, problema devine predictibilitatea costurilor. Pentru populație, problema devine capacitatea de plată într-un context în care…