FMI avertizează Europa să nu ascundă șocul energetic sub plafonări și subvenții generale — NRG-IA

FMI transmite un mesaj incomod: energia scumpă nu poate fi neutralizată administrativ fără costuri mari Fondul Monetar Internațional a cerut explicit guvernelor europene să nu protejeze excesiv populația și companiile de noul val de scumpiri energetice, argumentând că astfel de intervenții distorsionează semnalul de preț care ar trebui să reducă cererea și pot deveni fiscal nesustenabile. Alfred Kammer, șeful Departamentului European al FMI, a spus că măsurile aflate acum în discuție riscă să slăbească exact mecanismul prin care piața reechilibrează oferta și cererea într-un șoc de aprovizionare. Mesajul a fost întărit și de Rodrigo Valdes, noul șef al departamentului fiscal al FMI, care a spus că țările ar trebui să evite subvențiile largi la combustibili și să prefere transferuri temporare și țintite. Formula sa este brutal de clară: când energia lipsește sau devine foarte scumpă, prețul trebuie să împingă și consumul în jos, altfel ajustarea se amână și costul total crește. Argumentul FMI nu este doar doctrinar. Instituția amintește că, în criza energetică precedentă, Europa a cheltuit în medie circa 2,5% din PIB pe pachete de sprijin, iar 70%–80% dintre măsuri au fost netintite. Potrivit calculelor FMI, dacă ajutorul ar fi fost concentrat pe cele mai vulnerabile 40% dintre gospodării, costul s-ar fi redus la circa 0,9% din PIB . Diferența explică de ce Fondul tratează actualul val de intervenții ca pe un risc fiscal, nu doar ca pe o alegere de politică socială. Comisia Europeană nu merge în direcția opusă, dar merge pe o linie mult mai ambiguă În același timp, Bruxelles-ul pregătește o nouă flexibilizare temporară a ajutorului de stat pentru sectoarele lovite de șocul energetic. Un draft al Comisiei, văzut de Reuters, arată că statele membre ar putea primi spațiu pentru granturi, subvenții, reduceri fiscale și împrumuturi dedicate agriculturii, pescuitului, transportului rutier și shipping-ului intraeuropean, iar sprijinul ar putea acoperi până la 50% din costurile suplimentare cu combustibilul și îngrășămintele până la finalul anului. În plus, un alt document european aflat în pregătire merge și spre reducerea taxării pe electricitate și accelerarea tehnologiilor curate, tocmai pentru a diminua expunerea Europei la șocurile repetate ale petrolului și gazului. Reuters arată că draftul Comisiei discută inclusiv coordonarea umplerii depozitelor de gaze și o orientare fiscală în care electricitatea să fie taxată sub nivelul combustibililor fosili. Așadar, conflictul real nu este între „intervenție” și „neintervenție”, ci între două tipuri de intervenție. FMI spune că sprijinul trebuie să fie țintit, temporar și compatibil cu ajustarea cererii . Comisia pregătește, totuși, un spațiu mai larg pentru ajutor public, dar și ea insistă asupra caracterului temporar și asupra existenței unor clauze de expirare. Valdis Dombrovskis a spus clar că Europa trebuie să evite repetarea erorilor din 2022, când multe măsuri au rămas prea mult timp în vigoare și au fost mai costisitoare decât era necesar. De ce avertismentul lovește direct modelul românesc Pentru România, subiectul nu este extern sau teoretic. Guvernul a extins plafonarea prețului gazelor pentru gospodării până în aprilie 2027 , păstrând astfel unul dintre cele mai importante mecanisme administrative de protecție din piața energetică. În paralel, în martie, Executivul a anunțat plafonarea adaosurilor la carburanți și limitarea exporturilor pentru șase luni, ca răspuns la șocul energetic produs de războiul din Iran. Mai mult, pentru a amortiza efectul scumpirii carburanților asupra economiei, Ministerul Finanțelor a aprobat și o schemă de ajutor de stat de 652 milioane lei pentru transportatorii de marfă și pasageri, estimată să sprijine circa 6.200 de firme . Tocmai acest tip de răspuns — combinație de control administrativ de preț, restricții de piață și ajutor public — intră în zona pe care FMI o tratează cu mult scepticism. De aceea, România se află exact în punctul tensionat al dezbaterii europene. Pe de o parte, are motive politice și sociale puternice să mențină protecția, pentru că energia lovește rapid în facturile populației și în costurile de operare ale economiei. Pe de altă parte, dacă șocul durează, nota de plată a acestor măsuri riscă să crească exact într-un moment în care FMI avertizează că statele europene sunt deja împinse de cheltuieli mari cu apărarea, sănătatea, pensiile și îmbătrânirea populației. FMI nu contestă protecția socială, ci tipul ei Acesta este punctul care merită cel mai atent înțeles. Fondul nu spune că gospodăriile vulnerabile trebuie lăsate fără sprijin. Dimpotrivă, recomandarea sa este foarte clară: transferuri fixe, țintite, cu durată limitată , orientate către cei mai expuși. Ceea ce critică FMI sunt plafonările generale, reducerile largi de taxe sau subvențiile care reduc prețul pentru toată lumea, inclusiv pentru cei care pot absorbi mai ușor șocul și care consumă mai multă energie. Această distincție este decisivă…