Garanția de 30 euro/kW: România vrea să elimine specula din racordare când facturile cresc cel mai mult din UE — NRG-IA

România schimbă filtrul de intrare în sistemul energetic România intră într-o etapă mai dură de disciplinare a proiectelor energetice. ANRE a anunțat modificări ale mecanismelor de racordare și licențiere, iar direcția este clară: proiectele care solicită acces la rețea trebuie să demonstreze mai devreme capacitate financiară și intenție reală de construire. Elementul central este instituirea unei garanții financiare pentru autorizația de înființare, prezentată în spațiul public ca garanție de 30 euro/kW instalat, adică 30.000 euro/MW. În paralel, garanția pentru racordare crește de la 5% la 20% din valoarea tarifului de racordare. Scopul declarat este legitim: eliminarea proiectelor speculative care ocupă artificial capacitatea de rețea, obțin avize tehnice de racordare și blochează accesul investitorilor care pot construi efectiv. Problema este calibrarea. O garanție poate curăța coada de proiecte-fantomă, dar poate deveni și barieră de capital pentru proiecte reale, mai ales în faze timpurii de dezvoltare. Prețurile fac miza mult mai dură: România are cea mai mare creștere din UE Schimbarea vine într-un moment în care presiunea pe consumator este deja ridicată. Eurostat arată că, în a doua jumătate a anului 2025, prețul mediu al electricității pentru gospodării în Uniunea Europeană a rămas aproape stabil, la 28,96 euro/100 kWh. Totuși, România a înregistrat cea mai mare creștere anuală din UE: 58,6% față de a doua jumătate a anului 2024. Această cifră trebuie citită corect. Ea nu înseamnă automat că România are cel mai mare preț absolut din UE, ci că dinamica anuală de creștere a fost cea mai abruptă. Pentru consumator, însă, diferența tehnică este secundară: energia electrică s-a scumpit puternic într-o perioadă în care investițiile în capacități noi ar trebui accelerate, nu încetinite. De aceea, orice regulă care afectează ritmul proiectelor noi devine o regulă cu impact potențial asupra facturilor. Dacă piața se curăță de speculanți și capacitatea se eliberează pentru proiecte reale, efectul poate fi pozitiv. Dacă proiectele bancabile sunt întârziate de costuri suplimentare, efectul se poate întoarce împotriva consumatorului. Citatul politic: garanțiile sunt prezentate ca intervenție anti-ATR-uri speculative Ilie Bolojan a legat public măsura de problema avizelor tehnice de racordare folosite speculativ. În contextul moțiunii de cenzură, acesta a formulat direct miza intervenției: „Am zis că nu plec din acest guvern până când în această dimineață n-am venit cu ordonanță să impun garanții ferme ca să terminăm cu aceste ATR-uri în bătaie de joc. V-ați gândit probabil că dacă vă mișcați repede cu moțiunea nu mai putem corecta ce este de corectat.” Declarația fixează corect problema politică: piața de racordare a ajuns să fie percepută ca un spațiu în care unii actori blochează resursa critică a sistemului — capacitatea de rețea — fără să livreze megawați reali. Dar intervenția publică nu rezolvă întrebarea economică: cum separi speculatorii de investitorii reali fără să penalizezi nediferențiat întreaga piață? Industria regenerabilă cere diferențiere: nu toți investitorii sunt speculanți RWEA și RPIA au avertizat că noile reguli pot încetini investițiile și pot duce la creșterea prețurilor la energie. Poziția industriei nu trebuie tratată automat ca opoziție la disciplină, ci ca semnal privind riscul de supracalibrare. Formularea transmisă de cele două asociații este esențială: „Nu este justificată o abordare în care toţi investitorii sunt trataţi ca potenţiali speculanţi. Energia regenerabilă este singura din sector care a livrat şi continuă să livreze la scară capacităţi noi în ultimii ani. Impunerea unor condiţii disproporţionate riscă să blocheze exact proiectele care pot fi implementate.” Acesta este punctul central al dezbaterii. România are nevoie de reguli care să elimine proiectele de hârtie. Dar are nevoie, în același timp, de investiții rapide în fotovoltaic, eolian, baterii și proiecte hibride. Un filtru financiar prea dur poate favoriza doar jucătorii foarte mari și poate reduce diversitatea investițională. Terenurile degradate: accelerația pusă în același timp cu frâna În paralel cu garanțiile mai dure, Guvernul a aprobat modificări la Legea nr. 268/2001 pentru ca terenurile agricole degradate aflate în proprietatea statului să poată fi folosite pentru proiecte de energie regenerabilă. Măsura are logică economică: terenurile degradate pot deveni active energetice, fără presiune directă asupra terenurilor agricole productive. Aceasta este partea de accelerație. România încearcă să deschidă o nouă bază de terenuri pentru proiecte solare și eoliene, într-un moment în care disponibilitatea terenului este una dintre condițiile critice pentru investiții. Dar terenul nu este suficient. Un proiect regenerabil are nevoie de teren, avize, finanțare, autorizație de înființare, racordare, capacitate disponibilă în rețea și posibilitate reală de evacuare a energiei. Dacă accesul la rețea devine prea…