Gazele ating 449 lei/MWh în România. Producția internă scade înaintea iernii — NRG-IA

Prețul gazelor naturale din România a urcat la cel mai ridicat nivel din decembrie 2022, după o scădere bruscă a producției interne, produsă chiar înaintea intrării în sezonul rece. Pe piața spot, gazele pentru livrare în ziua de joi, 15 octombrie 2026, au fost tranzacționate la un preț mediu de 441 lei/MWh, iar unele tranzacții au atins 449 lei/MWh. Scumpirea intervine într-un moment în care România dispune de stocuri mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar importurile devin tot mai importante pentru acoperirea necesarului intern. Potrivit datelor analizate, producția națională de gaze s-a redus în numai două zile de la aproximativ 240 GWh la 210 GWh pe zi, o scădere de 12,5%, determinată de lucrări de revizie la perimetrele Hurezani, operate de OMV Petrom, și Corunca, operate de Romgaz. Reducerea temporară a ofertei interne coincide cu creșterea sezonieră a consumului, pe măsură ce temperaturile scad și cererea pentru încălzire începe să se intensifice. Situația este complicată de nivelul rezervelor disponibile. Conform datelor Gas Infrastructure Europe, la 16 octombrie România avea în depozitele subterane aproximativ 29,19 TWh de gaze, reprezentând 86,2% din capacitatea de înmagazinare. Procentul depășește media Uniunii Europene, de 74,22%, dar este cu aproximativ 11 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în România la aceeași dată din 2025. Diferența reduce cantitatea de gaze acumulată pentru perioadele cu consum ridicat și sporește importanța aprovizionării curente. Producția internă scade cu 12,5% după reviziile de la Hurezani și Corunca România este unul dintre cei mai importanți producători de gaze naturale din Uniunea Europeană, iar producția internă reprezintă o componentă esențială a aprovizionării populației, industriei și centralelor electrice. Această poziție oferă un avantaj structural față de statele dependente aproape integral de importuri, însă disponibilitatea gazelor pe termen scurt rămâne influențată de funcționarea zăcămintelor, de programul de mentenanță și de evoluția consumului. În zilele premergătoare scumpirii, producția a coborât de la aproximativ 240 GWh/zi la 210 GWh/zi, ceea ce înseamnă o reducere de 30 GWh de gaze produse zilnic. O parte importantă a acestei scăderi este asociată reviziei de la Hurezani, perimetru operat de OMV Petrom, cu o producție de aproximativ 2,5 milioane de metri cubi pe zi în condiții obișnuite. În paralel, lucrările de la Corunca, asociate operațiunilor Romgaz, au contribuit la diminuarea cantităților disponibile. Reviziile sunt operațiuni necesare pentru menținerea funcționării în siguranță a instalațiilor și pregătirea acestora pentru perioadele de exploatare intensă. Efectele lor comerciale depind însă de momentul în care sunt efectuate. O reducere a producției în timpul verii, când consumul este mai redus, poate fi absorbită mai ușor prin importuri sau prin ajustarea cantităților injectate în depozite. În octombrie, aceeași reducere intervine într-o piață în care furnizorii trebuie să asigure simultan consumul curent și pregătirea aprovizionării pentru iarnă. Scăderea producției cu 30 GWh pe zi reprezintă o cantitate semnificativă pentru echilibrul pieței românești. Gazele trebuie înlocuite prin alte surse de aprovizionare, prin modificarea fluxurilor comerciale sau prin utilizarea flexibilității oferite de depozite. Atunci când cantitățile suplimentare sunt achiziționate pe termen scurt, cumpărătorii sunt mai expuși la prețurile ridicate ale pieței spot, iar această cerere poate contribui la intensificarea scumpirilor. România își majorează importurile, iar fluxurile regionale se modifică Reducerea ofertei interne a fost însoțită de creșterea importurilor de gaze prin interconectările cu statele vecine. Potrivit datelor Transgaz, fluxurile analizate indicau intrări din Bulgaria de aproximativ 15,9 milioane de metri cubi și livrări de circa 4,6 milioane de metri cubi către Ungaria. Diferența dintre aceste două fluxuri evidențiază importanța gazelor intrate prin sudul țării pentru aprovizionarea pieței românești și pentru operațiunile de înmagazinare. Interconectările regionale permit României să acceseze gaze provenite din mai multe surse, inclusiv volume care ajung în sud-estul Europei prin infrastructura de transport și terminalele de gaze naturale lichefiate. Această flexibilitate este importantă atunci când producția locală scade temporar, dar costul importurilor depinde de prețurile regionale, de disponibilitatea cantităților și de capacitatea de transport rezervată pentru livrare. În aceeași perioadă, exporturile de gaze către Republica Moldova au fost întrerupte temporar din cauza unei revizii de aproximativ șapte-opt ore la stația de măsurare de la Ungheni. Incidentul a avut un caracter operațional, asociat lucrărilor la infrastructura de măsurare. El ilustrează însă complexitatea unui sistem în care România trebuie să coordoneze producția internă, consumul național, înmagazinarea și fluxurile transfrontaliere. Rolul…