Preț gaze BRM: Record de 400 lei/MWh înainte de iarnă — NRG-IA

Tranzacții record pe piața la termen a BRM în septembrie 2026 Bursa Română de Mărfuri a înregistrat o tranzacție cu gaze la prețul de aproape 400 de lei/MWh, un record absolut al ultimilor trei ani și nouă luni. Această cotație reprezintă un semnal de alarmă major pentru piața energetică din România, fiind prima tranzacție pe piața la termen realizată în luna septembrie 2026 pentru sezonul rece, conform analizelor publicate de publicațiile de specialitate e-nergia și Economica.net. Nivelul ridicat al prețurilor din prezent reflectă o schimbare de paradigmă în piața regională, unde volatilitatea a revenit pe fondul incertitudinilor geopolitice și al competiției strânse pentru resurse în întreaga Europă. Presiunea pe cotații se manifestă nu doar pe contractele pe termen lung, ci și pe piața spot, acolo unde tranzacțiile pentru livrare imediată mențin un ritm ridicat al prețurilor. Pe această platformă pe termen scurt se achiziționează în mod curent volumele de gaze destinate stocării în depozitele subterane, o operațiune critică pentru asigurarea consumului din iarna 2026-2027. Deși depozitele de înmagazinare din România raportează grade înalte de umplere, costul de achiziție al acestor rezerve ar putea influența direct ecuația financiară a sezonului rece. Această evoluție vine într-un moment în care piața liberă din România s-a decuplat parțial de la calmul din primăvara acestui an, înregistrând o curbă ascendentă abruptă. Tranzacția de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) demonstrează că marii cumpărători anticipează un deficit de lichiditate sau o iarnă aspră, preferând să securizeze volume la prețuri ridicate decât să riște expunerea pe piața spot în lunile de vârf de consum. Securitatea aprovizionării regionale și competiția europeană pentru stocuri Escaladarea prețurilor pe piața angro din România este strâns legată de dinamica europeană și regională a gazelor naturale. Potrivit datelor analizate de Economica.net, prețurile mari din piața spot sunt alimentate de necesitatea furnizorilor de a securiza volume masive pentru iarnă, într-un moment în care fluxurile globale de gaze naturale lichefiate (LNG) sunt disputate intens de piețele asiatice. Acest context global limitează cantitățile de gaze care pot intra în Europa prin terminalele din Grecia sau Turcia, lăsând regiunea Balcanilor mai expusă la fluctuațiile de preț. În plus, tranzitul gazelor prin Ucraina rămâne un punct critic de incertitudine pentru Europa Centrală și de Est. Chiar dacă România își acoperă o parte semnificativă din consum din producția internă realizată de Romgaz și OMV Petrom, interconectarea piețelor prin mecanismul de cuplare regională face ca prețurile locale să urmeze tendința hub-ului de referință TTF din Olanda. Olandezii au înregistrat creșteri sistematice în ultimele luni, influențând direct ofertele de pe platformele BRM. Un alt factor de presiune este reprezentat de ritmul accelerat de stocare impus la nivel european. Statele membre, inclusiv România, au fost obligate să atingă ținte stricte de umplere a depozitelor înainte de 1 noiembrie. Această goană după stocuri a creat o cerere artificială ridicată pe parcursul verii și la începutul toamnei, forțând furnizorii să cumpere la prețurile mari dictate de piețele internaționale, costuri care se reflectă acum în ofertele la termen. Impactul direct asupra furnizorilor și presiunea pe schema de plafonare Această creștere abruptă a prețului angro pune o presiune severă pe fluxurile de numerar ale furnizorilor de utilități din România. Deși consumatorii casnici beneficiază de tarife plafonate conform legislației în vigoare, mecanismul de compensare de la bugetul de stat decontează diferențele către furnizori cu mari întârzieri. Achiziția de gaze la prețuri de aproape 400 de lei/MWh obligă furnizorii să blocheze capital masiv pentru a susține schema de sprijin, existând riscul apariției unor blocaje financiare în lanț. Pentru consumatorii industriali non-casnici, care nu se încadrează în schemele de protecție sau ale căror plafoane sunt mult mai ridicate, aceste prețuri se vor traduce direct în costuri operaționale majorate. Acest fenomen riscă să reducă competitivitatea industriei chimice și metalurgice locale, mari consumatoare de gaze ca materie primă. În lipsa unor măsuri de sprijin adaptate, unele unități de producție ar putea fi forțate să își reducă activitatea în această iarnă. De asemenea, prețurile mari din piața angro reduc spațiul de manevră al furnizorilor în negocierea contractelor viitoare. Chiar dacă prețul final la factură pentru populație rămâne neschimbat pe termen scurt datorită plafonării, costul total suportat de statul român prin compensări crește exponențial, punând în pericol sustenabilitatea bugetară pe anul viitor. Iarna 2026-2027: Riscurile de lichiditate și testul real al depozitelor Cu un preț de referință care testează noi maxime pe BRM, lunile următoare vor decide stabilitatea financiară a sectorului energetic românesc. Furnizorii trebuie să…