Gaze iarnă: Preț record de 344 lei/MWh la BRM și deficit stocuri — NRG-IA

Bursa Română de Mărfuri marchează cel mai mare preț la gaze din ultimii trei ani pentru contractele de iarnă Tranzacțiile la termen pentru gaze au atins 344 lei/MWh pe Bursa Română de Mărfuri. Această valoare, înregistrată pe 20 august pentru livrările din trimestrul al patrulea din 2024, reprezintă cel mai ridicat nivel de tranzacționare din ianuarie 2023 încoace, conform datelor analizate de publicațiile e-nergia și Economica.net. La acea dată, un volum mult mai mic, de doar 3.360 MWh, se tranzacționase la 349 lei/MWh pentru livrare în luna următoare. De data aceasta, contractul vizează un volum semnificativ mai mare, de 46.000 MWh, reprezentând aproximativ 0,5% din consumul anual de gaze al României. Creșterea prețurilor nu este un fenomen izolat, ci o tendință clară a pieței pentru întregul sezon rece. O altă tranzacție de referință, încheiată tot în luna august pentru livrare pe parcursul întregului sezon rece viitor, a fixat un preț de 310 lei/MWh. Aceste cotații indică o presiune puternică pe aprovizionarea din lunile de iarnă, când cererea internă atinge valori maxime, iar capacitățile de producție curentă nu pot acoperi consumul zilnic fără aportul stocurilor. Piața românească evoluează în strânsă corelație cu cea europeană, unde prețurile urmează aceeași traiectorie ascendentă. La hub-ul austriac CEGH din Viena, ultimele contracte cu livrare în ultimul trimestru al anului s-au realizat la 67 euro/MWh, echivalentul a aproximativ 350 lei/MWh. De asemenea, prețurile pe piața spot au depășit pragul de 300 lei/MWh în România, în timp ce la hub-ul vienez prețurile spot au depășit 68 euro/MWh, confirmând o tensiune generalizată pe lanțurile de aprovizionare regionale. Deficitul de înmagazinare din Uniunea Europeană și România presează cotațiile bursiere Principala cauză a scumpirilor accelerate o reprezintă ritmul lent de umplere a depozitelor de înmagazinare subterană din Europa și din țară. Conform datelor centralizate de Economica.net, România deține în prezent 22,7 TWh de gaze în depozite, ceea ce reprezintă 67% din capacitatea totală de stocare. Acest volum este cu 4 TWh mai mic decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, când stocurile atingeau 26,7 TWh, adică 78,72% din capacitate. Această diferență reduce semnificativ marja de siguranță a sistemului național în cazul unor episoade de ger prelungit. Situația este și mai tensionată la nivelul Uniunii Europene, unde stocurile cumulate se ridică la 698 TWh, reprezentând doar 61,92% din capacitatea totală. Acest volum este cu peste 150 TWh sub nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut, când depozitele europene adăposteau 850 TWh, adică 74,8% din capacitate. Acest deficit regional masiv generează temeri pe piețele financiare privind capacitatea Europei de a face față iernii fără importuri masive de gaz natural lichefiat, un produs extrem de volatil și disputat la nivel global. Plafonul de 110 lei/MWh protejează consumatorii casnici, dar vulnerabilitatea sistemului crește Populația din România beneficiază în continuare de un preț plafonat de 110 lei/MWh pentru gazele din producția internă, o valoare de trei ori mai mică decât prețul actual al pieței libere. Totuși, această protecție legală nu garantează securitatea fizică a aprovizionării în caz de temperaturi extreme. Dacă volumele de gaz ieftin din producția internă nu vor fi suficiente pentru a acoperi consumul populației pe timp de iarnă, furnizorii vor fi obligați să achiziționeze diferențele de pe piața liberă, la prețuri de trei ori mai mari, ceea ce va pune o presiune uriașă pe fluxurile lor de numerar. O analiză publicată de Economica.net, bazată pe studiul economistului Magnus Henrekson privind criza energetică din Suedia, oferă o lecție dură pentru autoritățile de la București. Securitatea energetică nu înseamnă doar să produci suficient pe hârtie de-a lungul unui an. Adevărata securitate constă în disponibilitatea resursei potrivite, în locul potrivit, la momentul potrivit și la un preț suportabil. România s-ar putea confrunta cu situații în care, deși are resurse teoretice, acestea să nu poată fi extrase sau transportate în ritmul cerut de consumul instantaneu din zilele geroase. În plus, presiunea pe gaze va afecta indirect și piața de energie electrică. Intrarea în funcțiune sau testarea unor noi centrale pe gaze în România va crește cererea de combustibil în plină iarnă. Acest mecanism va transfera costurile mari ale gazului direct în prețul electricității. Consumatorii industriali și comerciali, care nu beneficiază de plafoane la fel de generoase ca populația, vor suporta direct aceste scumpiri, ceea ce riscă să le afecteze competitivitatea economică. Iarna viitoare va testa limitele logistice și financiare ale furnizorilor de utilități Următoarele luni vor fi decisive pentru configurarea stocurilor finale înainte de începerea ciclului de extracție din depozite, programat de regulă pentru luna noiembrie. Furnizorii români trebuie să își asigure diferențele…