Grecia bate recordul de export, Bulgaria depășește 14 GWh de baterii: fluxurile de energie se mută spre nord — NRG-IA

Fluxurile de electricitate din sud-estul Europei s-au orientat puternic spre nord într-un moment de stres neobișnuit pentru sistemele energetice ale regiunii. Grecia a stabilit pe 14 august un record istoric de export net, de 53,9 GWh într-o singură zi , după ce recordul precedent, de 52,3 GWh, fusese atins cu numai 24 de ore mai devreme. Bulgaria exportă la rândul său aproximativ 32–33 GWh pe zi , susținută de un mix în care nuclearul, regenerabilele, producția convențională și o flotă de baterii de peste 14 GWh îi oferă flexibilitatea necesară pentru a răspunde cererii regionale. Momentul este cu atât mai important cu cât România are cele două unități de la Cernavodă oprite, iar centrala nucleară Paks din Ungaria funcționează la o fracțiune din capacitatea normală pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării. Seceta afectează simultan hidroenergia și răcirea unor centrale termice sau nucleare, iar interconexiunile europene mută energia din sistemele cu surplus către cele în care oferta s-a redus. Grecia și Bulgaria nu „alimentează Viena” printr-o rută electrică directă. Electricitatea circulă într-un sistem european interconectat, prin piețe cuplate și rețele succesive. Schimbarea importantă este alta: sudul Balcanilor, asociat mult timp cu deficitul și importurile, a devenit în această perioadă o sursă importantă de ofertă pentru România, Ungaria și piețele Europei Centrale. Grecia a trimis aproape jumătate din exportul record către Bulgaria Din cei 53,9 GWh exportați net de Grecia pe 14 august, aproximativ 25 GWh au mers direct spre Bulgaria , potrivit datelor analizate de publicația EnergyPress. Alte circa 12 GWh au fost exportate în Italia, peste 11 GWh în Macedonia de Nord, aproximativ 5 GWh în Albania și 0,5 GWh în Turcia. Volumul către Bulgaria reprezintă aproape jumătate din exportul net grec al zilei și este relevant tocmai prin poziția sistemului bulgar. Bulgaria este conectată mai departe cu România, iar România și Ungaria fac parte din infrastructura europeană de piață și transport care permite ca surplusurile și deficitele să fie echilibrate regional. Recordul din august nu apare, însă, dintr-o inversare conjuncturală de câteva zile. Grecia își schimbase deja poziția în piața regională. În primul semestru din 2026, soldul pozitiv al interconexiunilor grecești a ajuns la aproximativ 5,12 TWh , de circa nouă ori nivelul perioadei corespunzătoare din 2025. Relația cu Bulgaria s-a modificat și mai spectaculos: de la un import net grec de aproximativ 470 GWh în prima jumătate a anului trecut la un export net de circa 3,15 TWh în primele șase luni din 2026. Grecia devine astfel un exportator structural mai important în sud-estul Europei. Regenerabilele produc surplusul, gazul prelungește capacitatea de export Pe 14 august, producția regenerabilă a Greciei s-a ridicat la aproximativ 145 GWh , reprezentând 65,5% din producția raportată pentru acea zi, iar hidroenergia a adăugat circa 11 GWh. Această capacitate solară și eoliană mare explică surplusurile din orele favorabile, dar nu întreaga performanță de export. Elementul care permite Greciei să continue să livreze și după reducerea producției fotovoltaice este flota de centrale pe gaze. Sursele regenerabile asigură volume foarte mari în orele cu soare și vânt, iar centralele flexibile pot continua producția atunci când fotovoltaicul scade. Această combinație modifică valoarea sistemică a regenerabilelor. O țară care produce mult solar poate avea un excedent enorm la prânz, dar capacitatea sa de a sprijini piața regională se reduce rapid după apus dacă nu dispune de stocare, producție flexibilă sau alte resurse capabile să compenseze variația. Grecia folosește în acest moment mai ales regenerabilele și gazul flexibil pentru a extinde fereastra în care poate exporta. Bulgaria a construit peste 14 GWh de stocare Bulgaria aduce în ecuația regională un element diferit și extrem de relevant pentru România: bateriile. La jumătatea lunii iulie, capacitățile bulgare de stocare ajunseseră la aproximativ 4,8 GW putere și peste 14 GWh capacitate energetică , în timp ce capacitatea fotovoltaică instalată depășise 6,6 GW. Cele două cifre descriu funcții diferite. Cei aproximativ 4,8 GW arată puterea cu care instalațiile pot încărca sau descărca electricitate într-un anumit moment. Cei peste 14 GWh indică volumul de energie pe care îl pot păstra. Această infrastructură îi permite sistemului bulgar să absoarbă energie în intervalele în care producția este abundentă și prețurile sunt reduse, apoi să restituie electricitatea în orele în care solarul scade și cererea devine mai valoroasă. Energia absorbită poate proveni atât din producția internă, cât și din balanța regională. Nu există o trasabilitate prin care un anumit MWh produs într-un parc solar din Grecia să poată fi urmărit printr-o baterie bulgară și apoi identificat drept electricitate exportată în România. La nivel de sistem, însă, stocarea permite Bulgariei să transforme surplusurile disponibile într-o…