Cernavodă: Guvernul prioritizează Bala II după pierderi estimate la 1 miliard lei — NRG-IA

România pregătește modificări ale infrastructurii de alimentare cu apă a centralei nucleare Cernavodă, după seceta extremă care a provocat oprirea celor două reactoare, cu o capacitate electrică totală de aproximativ 1.400 MW. La 7 noiembrie 2026, ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a anunțat că a solicitat conducerii Nuclearelectrica elaborarea prioritară a unor soluții tehnice care să reducă riscul repetării situației în vara anului 2027. În paralel, Guvernul a declarat prioritar proiectul hidrotehnic Bala II, destinat îmbunătățirii condițiilor de curgere a Dunării și alimentării cu apă a centralei. Importanța intervenției este susținută de amploarea pierderilor economice. Premierul Luca Niculescu a estimat la aproximativ un miliard de lei, echivalentul a circa 200 de milioane de euro, pierderile asociate indisponibilității producției nucleare din ultimele luni. Suma a fost comparată de șeful Guvernului cu ordinul de mărime al investițiilor necesare pentru securizarea alimentării cu apă. Întreruperea producției nucleare a obligat sistemul energetic să acopere deficitul din alte surse și prin importuri, într-o perioadă marcată de disponibilitatea redusă a unor resurse energetice. Prima etapă a revenirii a fost realizată la 6 noiembrie, când Unitatea 1 a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național, după oprirea controlată din 28 iulie. Unitatea 2 rămânea oprită la 8 noiembrie, iar autoritățile au programat pentru luni, 9 noiembrie, o nouă evaluare a condițiilor hidrologice. Dincolo de repornirea reactoarelor, criza a readus în atenție o problemă strategică: capacitatea infrastructurii de pe Dunăre de a susține funcționarea producției nucleare existente și extinderea viitoare a centralei. Aproximativ 1.400 MW de capacitate nucleară au fost afectați de seceta Dunării Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită controlat la 28 iulie 2026, pe fondul scăderii nivelului Dunării sub condițiile necesare exploatării. La 13 august a fost deconectată și Unitatea 2, astfel încât România a rămas fără producție nucleară de la Cernavodă până la resincronizarea primei unități, la 6 noiembrie. Perioada în care ambele reactoare au fost simultan indisponibile a însumat aproximativ 85 de zile, în timp ce oprirea Unității 1 a durat aproximativ 101 zile. Dimensiunea energetică a indisponibilității este considerabilă. Un reactor cu o putere de aproximativ 700 MW poate produce teoretic 16,8 GWh de electricitate într-o zi de funcționare continuă la puterea nominală. Pentru ambele unități, energia corespunzătoare unei asemenea funcționări ar ajunge la 33,6 GWh zilnic. Producția efectiv pierdută depinde de puterea la care unitățile ar fi funcționat, de programul de exploatare și de condițiile tehnice din perioada respectivă. Energia nucleară reprezintă una dintre sursele importante de producție constantă ale României. Indisponibilitatea sa modifică balanța dintre producția internă și consum, iar acoperirea necesarului rămas depinde de energia disponibilă din hidrocentrale, centrale pe gaze și cărbune, surse regenerabile și importuri. În anumite intervale, înlocuirea unei producții nucleare de mare putere poate crește expunerea sistemului la prețurile pieței angro și la capacitatea disponibilă pe interconexiunile transfrontaliere. Nuclearelectrica a menținut cele două unități în stare oprită sigură, conform procedurilor de exploatare și cerințelor de securitate nucleară. Compania a precizat în comunicările sale că sistemele de securitate au continuat să funcționeze corespunzător, iar condițiile hidrologice au afectat producția de energie electrică. Oprirea controlată a permis protejarea instalațiilor până la revenirea unor condiții suficiente pentru reluarea funcționării. Dunărea a coborât la debite extrem de reduse. Răcirea centralei depinde de nivelul apei Problema tehnică centrală a fost disponibilitatea apei necesare sistemelor de răcire. Reactoarele CANDU de la Cernavodă utilizează circuite și echipamente specializate pentru transferul și evacuarea căldurii, inclusiv instalații alimentate cu apă provenită din sistemul Dunării. Funcționarea acestora depinde de condițiile hidraulice din zona prizelor de apă, de nivelul disponibil în bazinele de aspirație și de parametrii impuși pentru exploatarea în siguranță. La 7 noiembrie, directorul centralei, Romeo Urjan, a comunicat un nivel local al apei de 2,08 metri, măsurat față de reperul de nivel utilizat la Cernavodă. Acesta era suficient pentru funcționarea Unității 1, însă pornirea Unității 2 necesita o creștere suplimentară de cel puțin 10–15 centimetri și îndeplinirea celorlalte condiții tehnice. Cele trei pompe mari de răcire ale primei unități influențează nivelul apei disponibil local, motiv pentru care exploatarea simultană a celor două reactoare necesită o evaluare distinctă. Datele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor arată severitatea situației. La 7 noiembrie, debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, era de 1.750 m³/s, față…