Mixul energetic din jurul României în 2024 — NRG-IA

Securitatea energetică regională în 2024: asimetrii majore în mixul de producție din jurul României Vecinii României au înregistrat asimetrii majore în mixul energetic în 2024, conform unei analize publicate de EXPRO Consulting, pe fondul dezechilibrelor dintre capacitățile de producție în bandă și cele intermitente. Acest context a forțat rețelele de transport să gestioneze fluxuri transfrontaliere masive și adesea imprevizibile. În timp ce unele state au accelerat tranziția verde, altele au rămas dependente de surse fosile sau nucleare pentru a-și menține stabilitatea rețelelor. Ucraina a reprezentat cel mai critic punct al regiunii în 2024, fiind forțată să își bazeze aproape integral consumul intern pe energia nucleară și pe importurile de urgență din statele vecine, inclusiv din România. Distrugerea unei mari părți a capacităților sale de generare termică și hidroelectrică a transformat țara dintr-un exportator net într-un absorbant major de energie din rețeaua europeană ENTSO-E. Datele EXPRO Consulting arată că importurile au devenit vitale pentru evitarea colapsului total al sistemului ucrainean în perioadele de vârf de consum. În paralel, Ungaria și-a continuat expansiunea rapidă a capacităților fotovoltaice, însă fără o dezvoltare echivalentă a sistemelor de stocare. Această situație a creat un profil de producție extrem de volatil: surplus masiv de energie la prânz și un deficit sever în orele de seară, acoperit prin importuri masive din România și Slovacia. Bulgaria, pe de altă parte, a încercat să își mențină producția pe cărbune la termocentralele din complexul Maritsa East, deși presiunea economică a certificatelor de CO2 a redus competitivitatea acestora pe piața liberă. Integrarea necoordonată a regenerabilelor și declinul accelerat al cărbunelui Principala cauză a tensiunilor din rețelele est-europene în 2024 a fost lipsa de coordonare regională în planificarea mixului energetic. În timp ce capacitățile solare au crescut exponențial în Ungaria și România, capacitățile de stocare în baterii au rămas nesemnificative. Această asimetrie structurală a lăsat sistemul regional vulnerabil în fața fenomenelor meteo extreme, cum a fost seceta prelungită și valul de căldură din vara anului 2024, care au redus simultan producția hidroelectrică și randamentul centralelor termice. De asemenea, ritmul accelerat de retragere sau conservare a grupurilor pe cărbune din Bulgaria și România nu a fost compensat la timp de punerea în funcțiune a unor grupuri noi pe gaze naturale sau nucleare. În consecință, regiunea a pierdut rezerve esențiale de putere dispecerizabilă. Analiza expro.com.ua subliniază că această tranziție rapidă, realizată în absența unor interconexiuni suficient de robuste cu Europa de Vest, a izolat parțial piețele din Europa de Est, amplificând penuria de energie în momentele critice. Presiunea pe prețurile de echilibrare și fragmentarea pieței europene Consecința directă a acestor dezechilibre s-a reflectat în prețurile record înregistrate pe piețele spot din regiune. În vara anului 2024, prețurile din România, Ungaria și Bulgaria au depășit frecvent pragul de 300-400 EUR/MWh în orele de seară, creând un ecart masiv față de piețele din Vestul Europei, unde prețurile au rămas adesea negative sau foarte scăzute datorită eolianului și nuclearului francez. Acest fenomen, cunoscut în piață drept „balkan premium”, a demonstrat că interconectorii transfrontalieri au funcționat la limita capacității tehnice. Pentru consumatorii industriali și casnici din regiune, această dinamică înseamnă costuri de achiziție mai mari pentru furnizori, care se transferă treptat în facturile finale sau sunt suportate prin schemele de plafonare guvernamentale. În plus, costurile cu serviciile de sistem și echilibrare plătite de operatorii de transport, precum Transelectrica sau MAVIR, au crescut semnificativ pentru a menține frecvența rețelei în limite sigure, punând presiune suplimentară pe tarifele de rețea. Deficitele de capacitate din iarna 2025 și termenele pentru stocare Perspectiva pe termen scurt rămâne tensionată, în condițiile în care rețeaua regională trebuie să facă față lunilor de iarnă cu rezerve limitate de gaze și o presiune continuă din partea sistemului ucrainean. Principalul risc rămâne apariția unor perioade prelungite fără vânt și soare (fenomenul Dunkelflaute), care ar putea forța din nou pornirea unor capacități scumpe pe cărbune sau aplicarea unor măsuri de reducere a consumului industrial. Termenul-limită pentru stabilizarea sistemului depinde direct de punerea în funcțiune a primelor proiecte mari de stocare în baterii finanțate prin PNRR și Fondul pentru Modernizare, programate pentru finele anului 2025 în România și Ungaria. Până atunci, conform raportului EXPRO Consulting, piețele din regiune vor rămâne extrem de sensibile la fluctuațiile de temperatură și la evoluția importurilor de urgență solicitate de Ucraina.