Hidroelectrica atribuie contractul de retehnologizare Râul Mare–Retezat, investiție de aproape 980 milioane lei — NRG-IA

Hidroelectrica a atribuit contractul de retehnologizare a Centralei Hidroelectrice Râul Mare–Retezat, într-o investiție de aproape 980 milioane lei fără TVA, după două încercări anterioare eșuate de contractare a lucrărilor. Contractul a fost atribuit consorțiului format din compania spaniolă Cobra Instalaciones y Servicios S.A., lider al asocierii, și Andritz Hydro GmbH din Austria. Oferta a fost singura depusă în cadrul procedurii, iar semnarea contractului a fost indicată pentru 20 mai 2026. O centrală mare, dar limitată tehnic Miza investiției este semnificativă deoarece Râul Mare–Retezat nu este o hidrocentrală marginală. Amenajarea hidroenergetică include barajul Gura Apelor și hidrocentralele Retezat și Clopotiva, cu o putere instalată totală de 349 MW și o energie medie multianuală de 629,50 GWh. Hidrocentrala Retezat, componenta principală a amenajării, este o centrală subterană de mare cădere, echipată cu două turbine Francis, cu o putere instalată de 335 MW. Centrala a fost pusă în funcțiune în 1986, dar a funcționat istoric sub potențialul proiectat, inclusiv din cauza deficiențelor tehnice și a uzurii echipamentelor. Prin retehnologizare, Hidroelectrica urmărește eliminarea restricțiilor de funcționare și creșterea puterii generatorului de la 167,5 MW în prezent la minimum 181 MW după finalizarea lucrărilor. Proiectul vizează și reducerea costurilor pe MWh produs, creșterea veniturilor din servicii de sistem, modernizarea echipamentelor și punerea în siguranță a uvrajelor amenajării. De ce contează pentru sistemul energetic Retehnologizarea Râul Mare–Retezat vine într-un moment în care sistemul energetic are nevoie de capacități flexibile, capabile să răspundă rapid la variațiile de producție și consum. Hidrocentralele mari de acumulare rămân printre cele mai importante active pentru echilibrare, acoperirea vârfurilor de sarcină și integrarea producției regenerabile variabile. În 2025, Hidroelectrica a raportat cea mai mică producție hidro din istoria României, pe fondul condițiilor hidrologice nefavorabile. Acest context arată limitele dependenței de hidraulicitate, dar și importanța modernizării centralelor existente, astfel încât fiecare MW disponibil să poată fi utilizat mai eficient atunci când apa există în sistem. Râul Mare–Retezat are o valoare specială tocmai prin funcția sa de centrală de vârf. Într-un sistem în care energia solară produce tot mai mult la prânz, iar vârful de consum se mută frecvent spre seară, capacitățile hidro flexibile pot reduce presiunea pe piața de echilibrare și pot sprijini siguranța în exploatare. Contract scumpit, dar strategic Contractul atribuit acum are o valoare de 979,59 milioane lei fără TVA. Diferența față de estimările mai vechi este semnificativă: procedura din 2021 fusese lansată la o valoare estimată de aproximativ 76,98 milioane euro, iar procedura ulterioară din 2024 a avut o valoare estimată de 678,94 milioane lei fără TVA. Creșterea costului reflectă atât scumpirea lucrărilor complexe de infrastructură energetică, cât și dificultatea tehnică a proiectului. Lucrările presupun intervenții asupra unor echipamente majore: turbine, generatoare, sisteme de automatizare, echipamente hidromecanice, instalații electrice și stații de transformare. Din perspectiva sistemului energetic, însă, comparația relevantă nu este doar între valorile succesive ale licitațiilor. Miza reală este costul întârzierii modernizării unei capacități hidro mari, cu rol de vârf, într-un sistem care are nevoie tot mai mult de flexibilitate, servicii de sistem și producție controlabilă. O investiție în capacitate existentă, nu într-un proiect nou Retehnologizarea Râul Mare–Retezat este importantă și pentru că România nu pornește de la zero. Infrastructura există, lacul de acumulare există, centrala există, iar rolul ei în sistem este deja definit. Investiția urmărește să readucă activul mai aproape de performanța tehnică pentru care a fost proiectat. Aceasta este diferența majoră față de proiectele energetice noi, care se confruntă frecvent cu blocaje de avizare, racordare, finanțare sau acceptabilitate publică. În cazul Râul Mare–Retezat, problema centrală este recuperarea unei capacități strategice existente, nu construirea unei capacități complet noi. Pentru România, modernizarea marilor hidrocentrale rămâne una dintre cele mai directe căi de creștere a robusteții sistemului energetic. Nu adaugă spectaculos mii de MW noi pe hârtie, dar poate face diferența în orele în care sistemul are nevoie de putere disponibilă, reglaj, flexibilitate și reacție rapidă. Ce urmează Următorul punct critic este semnarea efectivă a contractului și intrarea proiectului în execuție. Pentru Hidroelectrica, Râul Mare–Retezat devine un test important al capacității de a transforma portofoliul existent de active hidro într-un instrument modern de flexibilitate pentru piața electrică. Pentru sistemul energetic național, proiectul este mai mult decât o lucrare de modernizare. Este o investiție…