Hidroelectrica intră în iarnă cu lacurile sub 50%, iar starea de alertă la Cernavodă este prelungită 30 de zile — NRG-IA

Sistemul Energetic Național intră în sezonul de iarnă cu o vulnerabilitate dublă pe segmentul producției de bază, generată de seceta prelungită care afectează deopotrivă bazinele hidrografice interne și cursul Dunării. La începutul lunii noiembrie, gradul de umplere a lacurilor de acumulare operate de Hidroelectrica a coborât sub pragul de 50%, marcând unul dintre cele mai scăzute niveluri înregistrate în ultimele trei decenii la intrarea în iarnă. Simultan, Comitetul Național pentru Situații de Urgență și Guvernul au decis prelungirea stării de alertă la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă pentru perioada 1–30 noiembrie 2026, pe fondul debitelor reduse ale fluviului. Suprapunerea acestor două evoluții lovește direct în arhitectura de securitate și de cost a pieței românești de electricitate. Hidroelectrica și Nuclearelectrica asigură, în condiții hidrologice și tehnice normale, aproximativ jumătate din producția națională de energie electrică, reprezentând principalele surse de electricitate cu cost marginal redus și fără emisii de carbon. Diminuarea rezervelor de apă acumulate în marile amenajări hidroenergetice și menținerea riscului operațional asupra apei de răcire necesare reactoarelor de la Cernavodă restrâng marja de siguranță a sistemului exact în perioada în care consumul intern începe să crească odată cu scăderea temperaturilor, iar producția fotovoltaică își reduce contribuția sezonieră. Datele hidrometeorologice pentru săptămânile următoare confirmă menținerea presiunii asupra resurselor de apă. Potrivit prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru luna noiembrie, regimul hidrologic pe râurile interioare din România se va situa la valori cuprinse între 30% și 50% din mediile multianuale lunare. În absența unor precipitații consistente care să refacă volumele din marile acumulări montane, gestionarea fiecărui metru cub de apă uzinată devine o decizie strategică pentru stabilitatea întregului sistem electroenergetic în lunile de iarnă. Rezervele sub 50% din lacuri impun dozarea strictă a producției Hidroelectrica Intrarea în luna noiembrie cu un coeficient de umplere a lacurilor de acumulare situat sub 50% plasează actualul sezon hidrologic printre cele mai dificile din ultimii 30 de ani. Lacurile energetice de mare capacitate, precum Vidraru, Izvorul Muntelui, Lotru-Vidra sau Porțile de Fier, nu îndeplinesc doar rolul de sursă curentă de energie, ci funcționează ca principala baterie de stocare sezonieră a României. Apa acumulată în timpul primăverii și al toamnei este păstrată pentru a acoperi vârfurile de sarcină din lunile decembrie, ianuarie și februarie, când temperaturile negative majorează consumul național, iar înghețul reduce debitele afluente naturale. Confruntată cu acest nivel redus al rezervelor și cu o prognoză INHGA care indică cel mult jumătate din debitele normale pentru luna noiembrie, Hidroelectrica a trecut la o strategie de dozare riguroasă a apei din acumulări. Uzina hidroenergetică își calibrează funcționarea grupurilor astfel încât să conserve stocul hidraulic pentru perioadele critice de ger și să asigure, cu prioritate, serviciile tehnologice de sistem și reglajul secundar frecvență-putere solicitate de Dispecerul Energetic Național. Pentru piața de electricitate și pentru cei aproximativ 1,4 milioane de clienți din portofoliul de furnizare al companiei, această gestiune conservatoare are implicații comerciale directe. Atunci când producția proprie din hidrocentrale este limitată de regimul hidrologic, compania are o disponibilitate redusă de a vinde volume suplimentare pe piețele angro și poate fi nevoită să își completeze portofoliul prin achiziții din piață la orele în care profilul de consum al clienților depășește energia uzinată. Mai mult, reducerea ofertei hidroelectrice la orele de vârf de seară lasă formarea prețului pe Piața pentru Ziua Următoare în seama centralelor pe combustibili fosili și a importurilor scumpe, lipsind sistemul de principala sa supapă de moderare a tarifelor angro. Starea de alertă la CNE Cernavodă a fost prelungită până la 30 noiembrie În paralel cu deficitul din bazinele interioare, fluviul Dunărea înregistrează în continuare cote scăzute, situație care a determinat autoritățile să prelungească cu încă 30 de zile starea de alertă la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă. Măsura, adoptată prin Hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență și publicată în Monitorul Oficial, acoperă întregul interval 1–30 noiembrie 2026 și continuă regimul de supraveghere și intervenție instituit anterior pentru prevenirea unei opriri forțate a reactoarelor nucleare din cauza lipsei apei de răcire. Funcționarea în siguranță a celor două unități CANDU de la Cernavodă, care au o putere instalată cumulată de aproximativ 1.400 MW și livrează constant în bandă aproape 20% din electricitatea consumată în România, depinde direct de nivelul apei în bazinul de aspirație alimentat din Dunăre prin…