Hidroelectrica: profit estimat mai mic cu 16,5% în 2026 din cauza secetei — NRG-IA

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, își reduce cu 16,5% estimarea de profit net pentru 2026, la aproximativ 3 miliarde lei, după ce seceta prelungită a diminuat producția hidro și a obligat compania să cumpere cantități suplimentare de electricitate din piață. Rectificarea bugetului, avizată de Consiliul de Supraveghere la 8 octombrie, arată o deteriorare importantă a condițiilor în care funcționează compania: producția proprie estimată scade cu 18,1%, în timp ce cheltuielile pentru energia achiziționată cresc cu 58%. Noile estimări apar într-un moment în care condițiile hidrologice continuă să se înrăutățească. Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), la 8 octombrie, debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, coborâse la numai 1.200 de metri cubi pe secundă, față de media multianuală a lunii octombrie de 3.900 de metri cubi pe secundă. Fluviul înregistra astfel mai puțin de o treime din debitul obișnuit pentru această perioadă. Pentru Hidroelectrica, reducerea resurselor de apă înseamnă mai puțină energie produsă în propriile centrale, volume mai mari de electricitate cumpărată de la alți producători și o expunere crescută la fluctuațiile prețurilor angro. Efectele sunt cu atât mai importante cu cât societatea și-a extins accelerat activitatea de furnizare către consumatorii casnici și companii. Profitul estimat scade cu aproape 600 de milioane de lei Bugetul rectificat pentru 2026 prevede un profit net de 3,004 miliarde lei, față de aproximativ 3,6 miliarde lei în estimarea inițială. Ajustarea reprezintă o reducere de aproape 600 de milioane de lei. Profitul brut prognozat coboară cu 18,2%, la 3,538 miliarde lei, iar veniturile totale sunt revizuite în scădere cu 3,8%, la 11,483 miliarde lei. Modificarea cea mai importantă privește însă cantitatea de energie pe care Hidroelectrica estimează că o va produce și comercializa din surse proprii. Proiecția anuală este redusă de la aproximativ 13,7 TWh la 11,2 TWh, ceea ce înseamnă cu 2,5 TWh mai puțin decât prevedea bugetul inițial. Această diminuare are consecințe financiare directe. Energia produsă în hidrocentralele proprii beneficiază de un avantaj important de cost față de energia pe care compania trebuie să o achiziționeze din piață. Atunci când producția hidro se reduce, Hidroelectrica dispune de cantități mai mici pentru comercializare, iar o parte mai mare din necesarul de furnizare trebuie acoperită prin cumpărări de electricitate. Potrivit datelor din rectificare, achizițiile anuale de energie sunt estimate să crească cu 26,3%, până la 3,2 TWh. În același timp, cheltuielile aferente ajung la 1,697 miliarde lei, cu 58% peste nivelul bugetat inițial. Diferența dintre ritmul de creștere a volumelor cumpărate și cel al cheltuielilor arată că Hidroelectrica anticipează și un cost mediu de achiziție mai ridicat. Raportând valorile bugetate la cantitățile estimate, costul mediu implicit urcă de la aproximativ 424 lei/MWh la 530 lei/MWh, o creștere de circa 25%. Compania este astfel afectată simultan de reducerea producției proprii și de majorarea costurilor pentru energia necesară îndeplinirii obligațiilor sale comerciale. Creșterea cheltuielilor cu achizițiile, de aproximativ 623 de milioane de lei față de bugetul inițial, ilustrează amploarea presiunii asupra profitabilității. Seceta se agravează: Dunărea a coborât la 31% din debitul normal al lunii Datele hidrologice actuale indică faptul că presiunea asupra producției hidroenergetice persistă și în luna octombrie. În fundamentarea rectificării, Hidroelectrica arată că deteriorarea condițiilor hidrologice a devenit semnificativă începând din iunie 2026, pe fondul precipitațiilor deficitare și al reducerii debitelor principalelor cursuri de apă. În perioada iulie–septembrie, debitele numeroaselor râuri din România s-au situat la numai 30–50% din mediile multianuale, afectând potențialul de producție al amenajărilor hidroelectrice. Pe Dunăre, situația s-a dovedit deosebit de dificilă. În august, debitul la intrarea în țară coborâse la aproximativ 1.500 m³/s. La 8 octombrie, acesta ajunsese la 1.200 m³/s, cu aproape 69% sub media multianuală a lunii. Problemele nu se limitează la fluviu. Buletinul hidrologic INHGA din 8 octombrie arată că debitele râurilor se situau, în general, sub 30% din mediile lunare, cu valori între 30% și 70% din normal în anumite bazine hidrografice. Pentru perioada 8–15 octombrie, prognoza INHGA indica menținerea debitului Dunării în jurul valorii de 1.200 m³/s în primele cinci zile, urmată de o posibilă creștere modestă spre 1.300 m³/s. Cantitatea de apă disponibilă este determinantă pentru producția hidroelectrică, alături de nivelurile lacurilor de acumulare și de caracteristicile tehnice ale centralelor. Persistența debitelor reduse limitează posibilitățile de recuperare a producției în ultima parte a anului și explică revizuirea prognozelor companiei. De la un prim semestru cu profit…