Hidroelectrica, Bolojan și noua ofertă de energie: prețuri, stocare și impact pentru consumatori — NRG-IA

Hidroelectrica nu mai oferă reducerea inițială de 0,40 lei/kWh Hidroelectrica a publicat o nouă ofertă pentru clienții casnici, valabilă pentru lunile mai și iunie 2026, iar principala schimbare este eliminarea prețului redus aplicat anterior în primele trei luni de contract. Noua ofertă prevede un preț al energiei active de 0,45 lei/kWh, fără tarife de rețea și taxe, fix și garantat pe durata contractului de 12 luni. Oferta din aprilie includea 0,40 lei/kWh pentru primele trei luni și 0,45 lei/kWh pentru următoarele nouă luni. Oferta este adresată clienților noi, iar prețul final facturat diferă în funcție de zona de distribuție. Conform datelor publicate de Economica.net și e-nergia, prețul final ajunge la 1,11 lei/kWh în Muntenia, Banat și Dobrogea, 1,15 lei/kWh în Muntenia Nord și Transilvania Nord/Sud, 1,13 lei/kWh în Oltenia și 1,19 lei/kWh în Moldova. Prețul activ rămâne competitiv, dar factura reală este decisă de tarife și taxe Diferența dintre 0,45 lei/kWh și valorile finale de 1,11–1,19 lei/kWh arată problema structurală a facturii de energie: energia activă este doar o componentă. La aceasta se adaugă tarifele de rețea, taxele, contribuțiile și TVA-ul, ceea ce face ca prețul final suportat de consumator să fie mult mai mare decât prețul energiei furnizate. Această distincție este esențială în cazul Hidroelectrica. Compania poate afișa în continuare unul dintre cele mai vizibile prețuri ale energiei active din piață, dar consumatorul compară factura totală, nu doar componenta de energie. În zona Moldova, diferența dintre energia activă și prețul final facturat este cea mai mare din lista publicată, cu un nivel de 1,19 lei/kWh. Bolojan mută discuția de la ofertă la investițiile ratate În paralel cu noua ofertă comercială, premierul Ilie Bolojan a lansat o critică dură la adresa Hidroelectrica, acuzând compania că a făcut prea puține investiții și că ar fi preferat profituri și bonusuri de performanță în locul modernizării. Potrivit declarațiilor relatate de HotNews și Digi24, Bolojan a susținut că instalarea de baterii lângă baraje ar fi permis stocarea producției din orele de prânz și livrarea ei seara, când prețurile sunt mai ridicate. Premierul a afirmat că un asemenea model ar fi putut duce la prețuri cu 20–30% mai mici pe piața de energie pentru cetățeni. Aceasta este însă o afirmație politică și economică de impact, nu o concluzie tehnică demonstrată public printr-un studiu de sistem. Ea trebuie citită ca acuzație și scenariu formulat de șeful Guvernului, nu ca efect automat confirmat. Stocarea devine punctul nevralgic al pieței Miza reală din spatele disputei este stocarea. Hidroelectrica produce energie ieftină și flexibilă, dar o parte a sistemului hidro funcționează în condiții operaționale care nu permit amânarea completă a producției. Într-un sistem cu tot mai multă energie fotovoltaică la prânz și prețuri mai ridicate seara, bateriile pot deveni instrumentul care mută energia din orele ieftine în orele scumpe. Hidroelectrica a făcut deja un pas în această direcție: compania a semnat pe 22 aprilie 2026 contractul pentru o finanțare nerambursabilă de 43,37 milioane lei prin Fondul pentru Modernizare, pentru proiectul de stocare cu baterii de la C.H.E. Porțile de Fier II. Investiția totală este estimată la aproximativ 310 milioane lei și vizează o capacitate de 64 MW și 256 MWh. Acest proiect confirmă direcția tehnologică, dar ridică și întrebarea de fond: dacă stocarea este acum recunoscută ca infrastructură necesară, de ce nu a fost accelerată mai devreme, în special la activele hidro cu rol sistemic? Rezultatele Hidroelectrica sunt solide, dar presiunea pe furnizare crește Indicatorii operaționali preliminari pentru T1 2026 arată că Hidroelectrica a produs net 3.608 GWh, cu 36% mai mult decât în T1 2025. Producția netă hidro a fost de 3.531 GWh, în creștere cu 37%, iar energia totală vândută a ajuns la 3.966 GWh, plus 40%. Datele arată însă și o creștere importantă a achizițiilor de energie electrică: 357 GWh în T1 2026, față de 196 GWh în T1 2025, adică plus 82%. În același timp, cantitatea vândută pe segmentul de furnizare a crescut cu 33%, la 2.134 GWh. Această structură arată că Hidroelectrica nu mai este doar producătorul dominant de energie hidro, ci și un furnizor major pentru clienții finali. Cu cât portofoliul de furnizare crește, cu atât compania are nevoie de echilibrare, prognoză, achiziții din piață și instrumente de flexibilitate. Stocarea nu mai este doar o investiție de imagine, ci o componentă operațională a modelului de afaceri. Profit, dividende, investiții: conflictul clasic al companiilor de stat strategice HotNews notează că Hidroelectrica susține că programul de investiții pentru 2025 a fost realizat în proporție de 95% raportat la bugetul alocat, cu investiții de 781 milioane lei, în creștere față de anul anterior. Din această sumă, circa 121 milioane lei au mers către proiecte de energie fotovoltaică și stocare. Profit.ro arată că pentru 2026 compania își…