Importurile de gaze ale României cresc cu 54% în T1 2026 înainte de Neptun Deep — NRG-IA

România importă mai mult gaz exact înaintea schimbării din Marea Neagră România a început anul 2026 cu un semnal important pe piața gazelor: producția internă a scăzut ușor, consumul a crescut, iar importurile au urcat puternic în primul trimestru. Potrivit datelor INS citate de presa economică, producția de gaze naturale utilizabile a fost de 1,889 milioane tone echivalent petrol, în scădere cu 1,5% față de T1 2025, în timp ce importurile au crescut cu 53,9%, până la 1,029 milioane tone echivalent petrol. Cifra de 54% este spectaculoasă, dar trebuie citită corect. România nu a devenit peste noapte dependentă de importuri, însă datele arată clar că producția internă matură nu mai poate acoperi singură variațiile de consum, mai ales în trimestrele de iarnă. În același timp, țara se află în ultimul interval de așteptare înainte ca Neptun Deep să intre în producție și să modifice fundamental poziția României în piața regională a gazelor. Aici stă tensiunea reală a subiectului: România importă mai mult gaz în prezent, dar pregătește simultan cel mai important proiect intern de producție din ultimele decenii. Creșterea importurilor nu vine doar din scăderea producției Scăderea producției interne este reală, dar nu explică singură saltul importurilor. Diferența majoră vine și din consum. Romgaz arată că, în T1 2026, consumul național estimat de gaze naturale a fost de 43,59 TWh, cu aproximativ 5,4% peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Din acest consum, circa 8,8 TWh au fost acoperiți cu gaze din import, iar 34,79 TWh cu gaze din producția internă. Această structură arată o piață încă susținută majoritar de producția internă, dar cu o componentă de import mult mai vizibilă decât în anul anterior. Importurile nu sunt doar o consecință a scăderii producției, ci rezultatul unei combinații între consum mai ridicat, producție internă ușor mai slabă și nevoia de acoperire suplimentară în sezonul rece. Datele Romgaz confirmă și presiunea asupra producției interne mature. Compania a raportat în T1 2026 o producție de 1,235 miliarde metri cubi, în scădere cu 3,9% față de T1 2025, în condițiile în care zăcămintele mature necesită lucrări continue de reabilitare, intervenții și optimizare operațională. T1 este trimestrul care testează cel mai dur sistemul gazelor Primul trimestru este, în mod normal, cel mai relevant pentru reziliența sistemului de gaze. Include ianuarie, februarie și martie, adică perioada în care consumul pentru încălzire, industrie și echilibrare energetică pune presiune pe producție, importuri și depozite. De aceea, creșterea importurilor din T1 nu trebuie citită ca o fotografie completă a întregului an, dar este un indicator foarte bun al vulnerabilității sezoniere. Când consumul urcă, iar producția internă nu crește în același ritm, diferența trebuie acoperită din importuri sau din extracții din depozite. În această logică, T1 2026 arată o realitate simplă: România are încă producție internă importantă, dar nu are încă noul volum de gaze offshore care ar putea schimba balanța în anii următori. Neptun Deep devine mai important după cifrele din T1 Creșterea importurilor face Neptun Deep și mai relevant. Proiectul dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, fiecare cu participație de 50%, presupune investiții de până la 4 miliarde euro, iar prima producție este estimată pentru 2027. În mai 2026, proiectul a intrat într-o etapă fizică majoră, odată cu începerea lucrărilor de instalare a conductei offshore în Marea Neagră. Conducta va avea aproximativ 160 de kilometri, diametru de 30 inch, și va transporta gazele de la platforma offshore către țărm, unde vor fi măsurate și introduse în Sistemul Național de Transport. Reuters notează că Neptun Deep are resurse recuperabile estimate la aproximativ 100 miliarde metri cubi, iar proiectul este așteptat să dubleze producția de gaze a României și să transforme țara într-un posibil exportator net după intrarea în producție. Acesta este contrastul major al anului 2026: România importă semnificativ mai mult gaz în primul trimestru, dar în același timp construiește infrastructura care poate inversa direcția fluxurilor după 2027. Ultimul interval de vulnerabilitate înaintea gazelor offshore România se află într-o perioadă de tranziție energetică foarte specifică. Are producție internă importantă, depozite, infrastructură de transport și o poziție regională relevantă, dar încă depinde de importuri pentru acoperirea unor perioade de consum ridicat. Neptun Deep nu produce încă. Până la prima moleculă de gaz din Marea Neagră, balanța rămâne dependentă de producția onshore matură, importuri, stocuri și evoluția consumului intern. Din acest motiv, cifrele din T1 2026 trebuie citite ca un semnal de etapă, nu ca verdict final. Importurile în creștere arată de ce gazele offshore contează. Nu doar pentru profitul companiilor implicate, ci pentru securitatea energetică, pentru capacitatea României de a reduce dependența de fluxuri externe și pentru rolul pe care îl poate…