Preț energie România 7 octombrie 2026: peste 1.100 lei/MWh, Cernavodă oprită și importuri ridicate — NRG-IA

Prețul mediu al electricității pentru ziua de 7 octombrie este de 1.112,52 lei/MWh pe piața pentru ziua următoare din România, iar în intervalele cele mai scumpe ale zilei cotațiile depășesc 1.500 lei/MWh . Nu este însă un salt izolat. România se află deja de trei zile într-un regim de prețuri foarte ridicate, în timp ce două dintre cele mai importante surse interne de producție — energia nucleară și hidroenergia — sunt puternic limitate. Datele OPCOM pentru 7 octombrie indică un preț de bază de 1.112,52 lei/MWh , un volum tranzacționat de 38.875 MWh și un maxim de 1.545,38 lei/MWh într-unul dintre intervalele de 15 minute ale serii. Pentru comparație, prețul mediu ponderat al pieței pentru întreaga lună septembrie a fost de 917,36 lei/MWh . Nivelul zilei de 7 octombrie este astfel cu aproximativ 21% peste acest reper lunar, chiar dacă cei doi indicatori sunt calculați diferit. Prețurile au rămas peste 200 de euro/MWh timp de trei zile Problema nu este că 7 octombrie ar aduce un nou record. Dimpotrivă, prețul mediu este mai mic decât în precedentele două zile. Datele pieței europene arată însă o schimbare clară față de începutul lunii: România a trecut de la aproximativ 155 euro/MWh pe 3 octombrie și 161 euro/MWh pe 4 octombrie la 227 euro/MWh pe 5 octombrie , 223 euro/MWh pe 6 octombrie și aproximativ 209 euro/MWh pe 7 octombrie . Cu alte cuvinte, nu mai vorbim despre câteva intervale scumpe într-o singură seară, ci despre mai multe zile consecutive în care piața românească funcționează la peste 200 euro/MWh. Creșterea apare într-un moment în care structura producției interne este neobișnuit de vulnerabilă. România a pierdut aproximativ 1.400 MW de producție nucleară Cele două reactoare de la Cernavodă au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW fiecare și furnizează în mod normal energie aproape continuu în sistem. Unitatea 1 a fost oprită la sfârșitul lunii iulie din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, iar Unitatea 2 a fost oprită controlat în dimineața zilei de 13 august, din același motiv. Pe 6 octombrie, după ședința Comandamentului Energetic, secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi confirma că ambele reactoare sunt în continuare oprite și că perspectivele hidrologice pentru următoarele zece zile rămân nefavorabile. Potrivit acestuia, debitele Dunării la intrarea în țară sunt prognozate în zona minimelor istorice, iar nivelul de la Cernavodă a continuat să scadă. Într-o piață în care consumul poate urca spre 7.000–8.000 MW la orele de vârf, absența a aproximativ 1.400 MW de capacitate nucleară constantă schimbă puternic echilibrul dintre producția internă și necesarul de energie. Cernavodă nu explică singură nivelul prețurilor, dar elimină din sistem una dintre cele mai stabile și mai ieftine surse de producție disponibile în mod normal României. Seceta lovește și hidroenergia Aceeași lipsă de apă care a dus la oprirea reactoarelor nucleare afectează și hidrocentralele. Autoritățile au avertizat încă din vară că Dunărea a coborât la niveluri fără precedent în perioada documentată, iar situația s-a prelungit mult peste estimările inițiale. Pe 6 octombrie, Ministerul Energiei confirma că debitele extrem de reduse afectează semnificativ și producția hidroenergetică. Hidroenergia are un rol important nu doar prin cantitatea de electricitate produsă, ci și pentru că poate răspunde rapid atunci când consumul crește sau când producția eoliană și solară scade. Exact această flexibilitate devine critică seara. Pe 7 octombrie, prețurile cele mai ridicate apar după scăderea producției fotovoltaice, iar piața ajunge la 1.545,38 lei/MWh într-un interval din zona vârfului de seară. În acele ore, sistemul trebuie să se bazeze mai mult pe hidrocentrale, centrale pe gaze și cărbune, producție eoliană dacă există resursă suficientă și importuri. România a ajuns să importe mai multă electricitate decât produce Dimensiunea dezechilibrului a devenit vizibilă în seara zilei de 3 octombrie. În jurul vârfului de consum, producția internă coborâse la aproximativ 2.900 MW , în timp ce importurile se apropiau de 3.400 MW . Pentru o perioadă, România importa astfel mai multă electricitate decât producea în interiorul țării. Situația a apărut într-un moment în care producția fotovoltaică dispăruse odată cu lăsarea serii, eolianul era foarte redus, hidrocentralele furnizau sub 1.000 MW, iar producția pe cărbune era de asemenea sub 1.000 MW. Importurile sunt mecanismul normal prin care piețele europene interconectate își acoperă deficitul de producție. Problema apare atunci când România are nevoie de volume mari exact într-o perioadă în care nici statele din jur nu dispun de energie ieftină. Energia scumpă nu este doar o problemă românească Pentru 7 octombrie, România are un preț mediu de aproximativ 209 euro/MWh . Ungaria se află la aproximativ 211 euro/MWh , Serbia la aproape 198 euro/MWh , iar Bulgaria se situează tot în jurul pragului de 200 euro/MWh. Acest tablou este esențial pentru explicația…