Italia și UE, acord de principiu pentru reducerea prețului electricității. Prag de 59 €/MWh la gaze — NRG-IA

Italia a ajuns la un acord de principiu cu Comisia Europeană pentru introducerea unui mecanism destinat reducerii prețurilor electricității, prin compensarea unei părți din costurile gazelor naturale utilizate în centralele termoelectrice. Înțelegerea anunțată la 16 octombrie 2026, la finalul negocierilor dintre guvernul condus de Giorgia Meloni și executivul european, reprezintă un pas important pentru o economie puternic expusă scumpirii combustibililor fosili și presiunii exercitate de costurile energiei asupra industriei. Mecanismul convenit utilizează un preț de referință de 59 de euro/MWh pentru gazele naturale. Atunci când gazul depășește acest nivel, centralele electrice ar urma să primească o compensație pentru diferența eligibilă, astfel încât costul ridicat al combustibilului să nu se transmită integral în ofertele lor de vânzare a electricității. Potrivit Financial Times, prețul angro al gazelor se situa în jurul valorii de 90 de euro/MWh la momentul acordului. Guvernul italian urmărește astfel să reducă prețul electricității pe piața angro și, ulterior, costurile suportate de întreprinderi și gospodării. Înțelegerea politică stabilește cadrul intervenției, însă Italia trebuie să notifice formal măsurile de sprijin, iar Comisia Europeană urmează să le evalueze conform normelor privind ajutoarele de stat. Pragul de 59 €/MWh: cum încearcă Italia să reducă prețul electricității În piețele angro europene de electricitate, prețul este stabilit, în fiecare interval de tranzacționare, în funcție de ofertele necesare pentru acoperirea cererii. Atunci când centralele pe gaze naturale sunt cele care asigură ultima cantitate de energie necesară sistemului, costul lor de producție poate determina prețul marginal al pieței, influențând remunerarea tuturor producătorilor acceptați în acel interval. Acest mecanism explică de ce scumpirea gazelor poate majora prețul electricității chiar și într-un sistem în care o parte importantă a producției provine din surse regenerabile, hidrocentrale sau alte tehnologii cu costuri variabile mai reduse. Influența gazului depinde de structura producției, cererea de energie, importuri și disponibilitatea celorlalte capacități de generare. Schema italiană urmărește să reducă această influență prin compensarea centralelor pe gaze pentru o parte din costul combustibilului. În exemplul unui preț al gazului de 90 €/MWh, diferența față de pragul de referință de 59 €/MWh este de aproximativ 31 €/MWh de gaz. Această diferență reprezintă baza economică a intervenției, nu o reducere automată de 31 €/MWh a prețului final al electricității. Compensația ar permite producătorilor eligibili să introducă în piață oferte mai puțin influențate de scumpirea gazelor, menținându-și recuperarea costurilor recunoscute prin mecanismul de sprijin. Dacă centralele respective stabilesc prețul marginal, intervenția poate reduce prețul angro al electricității și costul achiziției pentru furnizori. Autoritățile italiene au prezentat diferența de aproximativ 30 €/MWh drept principalul rezultat economic urmărit prin negocierile cu Bruxelles-ul. Dimensiunea efectivă a reducerii prețurilor electricității va depinde însă de configurația finală a schemei, de evoluția gazelor și de modul în care compensarea influențează ofertele producătorilor. Italia produce aproape jumătate din electricitatea internă folosind gaze naturale Dependența de centralele pe gaze reprezintă una dintre principalele vulnerabilități ale sistemului energetic italian. Potrivit statisticilor operatorului național de transport Terna, în 2025 Italia a produs aproximativ 126,9 TWh de electricitate din gaze naturale, echivalentul a aproape 46% din producția națională brută de electricitate, de 277,1 TWh. Gazele au reprezentat 79,5% din producția termoelectrică italiană, iar cantitatea de electricitate generată din această sursă a crescut cu 7,1% față de anul anterior. În același timp, producția fotovoltaică a depășit 45 TWh, stabilind un nou record național, ceea ce arată că extinderea regenerabilelor nu a eliminat rolul centralelor pe gaze în acoperirea necesarului de energie. Această structură expune Italia fluctuațiilor internaționale ale prețurilor combustibililor. Criza energetică amplificată de conflictul din Orientul Mijlociu a accentuat presiunea asupra gazelor naturale, iar costurile ridicate se transmit în special în intervalele în care centralele termoelectrice determină prețul angro al electricității. Pentru industria italiană, consecințele sunt deosebit de importante. Siderurgia, industria chimică, producția ceramicii și alte activități energointensive concurează pe piețele internaționale cu întreprinderi care beneficiază uneori de structuri de producție energetică și costuri diferite. Prețurile ridicate ale electricității pot reduce marjele industriale, pot determina amânarea investițiilor și pot afecta competitivitatea exporturilor. Confindustria, principala organizație patronală italiană, a avertizat asupra vulnerabilității…