Liberalizarea energiei, profiturile furnizorilor și efectul asupra facturilor consumatorilor în 2025 și 2026 — NRG-IA

Piața românească de energie electrică a intrat în 2026 cu o întrebare pe care consumatorii o simt direct în factură: cine a câștigat, de fapt, din liberalizare? Răspunsul nu încape într-o singură cifră. Furnizorii au revenit parțial pe profit după eliminarea plafonării, statul mai are de achitat compensații de miliarde, iar consumatorul a ieșit din protecția administrativă într-o piață în care prețul final include energia, rețeaua, taxele, riscul comercial și volatilitatea externă. La 1 iulie 2025, prețurile plafonate la energia electrică au fost eliminate, iar furnizorii au putut reveni la prețuri de piață. Economica.net notează că trei din patru mari furnizori ai populației au raportat profit în 2025 și că sectorul mai avea de recuperat de la stat aproximativ 8 miliarde lei , bani aferenți schemei de plafonare prefinanțate de companii. 2025 a readus profitul în furnizare Datele pentru 2025 arată clar schimbarea produsă după reliberalizare. Electrica Furnizare a trecut de la o pierdere de circa 355 milioane lei în 2024 la profit net de 244 milioane lei în 2025. PPC Energie a rămas pe pierdere, cu 143 milioane lei pierdere netă. E.ON Energie România a raportat profit net de 286 milioane lei , iar Premier Energy Furnizare a ajuns la 132 milioane lei profit net, față de doar 16 milioane lei în anul anterior. Furnizor Cifră de afaceri 2025 Rezultat net 2025 Marjă netă aprox. Electrica Furnizare 9,23 mld. lei +244 mil. lei 2,6% PPC Energie 8,51 mld. lei -143 mil. lei -1,7% E.ON Energie România 8 ,8 mld. lei +286 mil. lei 3,3% Premier Energy Furnizare 2,94 mld. lei +132 mil. lei 4,5% Nova Power & Gas 2,89 mld. lei +339,5 mil. lei 11,7% MET România Energy 1,29 mld. lei -5,4 mil. lei -0,4% (*Notă : datele sunt pe entități juridice și nu sunt perfect comparabile între toate companiile. E.ON include electricitate și gaze, Hidroelectrica nu are firmă separată de furnizare, iar companii precum Nova, MET sau Tinmar pot avea modele comerciale diferite de furnizorii tradiționali cu portofolii mari de clienți casnici.) Tabloul devine mai interesant când intră în analiză și furnizorii mai activi în piața concurențială. Nova Power & Gas a avut în 2025 afaceri de 2,89 miliarde lei și profit net de 339,47 milioane lei , cu o marjă de aproape 11,7% , mult peste marjele furnizorilor tradiționali. MET România Energy a avut afaceri de 1,29 miliarde lei , dar pierdere netă de 5,4 milioane lei . Prima concluzie este tăioasă: furnizorii au revenit pe profit, dar nu toți au câștigat la fel . Furnizarea tradițională rămâne o afacere cu rulaje uriașe și marje relativ mici. În schimb, companiile cu modele comerciale mai flexibile, portofolii diferite sau activitate mai apropiată de trading pot avea profitabilitate mult mai ridicată. Profitul mare în lei nu înseamnă automat marjă mare Pentru public, sute de milioane de lei profit sună spectaculos. Raportat la cifre de afaceri de 8–9 miliarde lei, marjele furnizorilor tradiționali sunt mai degrabă moderate. Electrica, E.ON și Premier Energy Furnizare au avut în 2025 marje nete între aproximativ 2,6% și 4,5% , iar PPC a rămas pe pierdere. Asta schimbă modul în care trebuie privită piața. Problema consumatorului nu se explică doar prin profitul furnizorului. Factura finală este construită din mai multe straturi: energia cumpărată, tarifele de rețea, costurile reglementate, taxele, dezechilibrele, finanțarea, riscul de achiziție și marja comercială. Furnizorul este partea vizibilă din factură, dar nu este singura sursă a prețului final. În același timp, marjele mai ridicate ale unor jucători precum Nova arată că piața nu este uniformă. Există diferențe importante între furnizorii istorici, furnizorii cu portofolii de gaze și electricitate, traderii activi și companiile integrate cu producție proprie. Plafonarea a ținut factura jos și a împins costul în altă parte Schema de plafonare a protejat consumatorii într-un moment de criză. Între 2022 și jumătatea lui 2025, gospodăriile au plătit prețuri maxime stabilite administrativ, în funcție de consum. PPC explică faptul că, până la 30 iunie 2025, clienții casnici au beneficiat de plafoane de 0,68 lei/kWh , 0,80 lei/kWh sau 1,3 lei/kWh , iar de la 1 iulie 2025 prețul aplicat a redevenit cel din contractul de furnizare. Costul nu a dispărut. A fost mutat. O parte a rămas temporar în bugetul statului, o parte în sumele de recuperat de furnizori, iar o parte a reapărut în prețurile de după reliberalizare. Plafonarea a funcționat ca amortizor social, dar a creat și o tensiune financiară: consumatorul nu vedea prețul complet, furnizorul îl prefinanța parțial, iar statul trebuia să deconteze diferența. Electrica oferă cel mai clar exemplu. În T1 2026, Grupul Electrica a raportat profit net de 309,6 milioane lei , în creștere cu 58,2% , iar Profit.ro notează că evoluția a fost legată în principal de eliminarea plafonării. Veniturile segmentului de furnizare au crescut cu 557,6 milioane lei , adică 30,7% , până la 2,375 miliarde lei , iar compania a…