Ion Sterian verifică magistrala Transgaz Prunișor–Jupa de 682 milioane de lei — NRG-IA

Ion Sterian a revenit pe șantierul conductei Prunișor–Orșova–Băile Herculane–Jupa, proiectul prin care Transgaz urmărește să închidă una dintre verigile lipsă ale rețelei naționale de transport al gazelor. Directorul general a verificat pe 16 iulie lucrările din teren, organizările de șantier de la Topleț și Mehadia, depozitul de material tubular și sudurile realizate pe mai multe tronsoane ale magistralei. Vizita pune din nou în prim-plan un proiect pe care Sterian îl susține public încă din 2020. Atunci, la lansarea investiției, șeful Transgaz explica esența sa strategică: magistrala „va închide un inel și va avea dublă sursă de alimentare”. Șase ani mai târziu, ideea se vede în teren sub forma unei conducte care traversează munți, văi, drumuri, căi ferate și cursuri de apă între Mehedinți și Caraș-Severin. Conducta va avea 177,5 kilometri, un diametru de 60 de centimetri și va traversa 25 de unități administrativ-teritoriale: 12 în Mehedinți și 13 în Caraș-Severin. Valoarea actuală comunicată a proiectului este de 682 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 130 milioane de euro. Finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune sunt estimate pentru sfârșitul anului 2027. De la o zonă fără gaze la o magistrală națională Nordul județului Mehedinți și zonele centrale și sudice ale județului Caraș-Severin au rămas în mare parte în afara infrastructurii majore de gaze naturale. Orașe și comune situate între Drobeta-Turnu Severin, Orșova, Băile Herculane și Caransebeș depind încă de lemn, electricitate, GPL sau alte soluții individuale pentru încălzire și activități economice. Noua conductă va traversa această zonă de la Prunișor, în apropierea infrastructurii care deservește Drobeta-Turnu Severin, până la Jupa și Obreja, lângă Caransebeș. Proiectul a fost declarat de importanță națională tocmai pentru că unește două părți ale sistemului care nu dispuneau de o legătură magistrală directă și pentru că poate alimenta localități rămase în afara rețelelor de gaze. Transgaz estimează că infrastructura va putea deservi 74.491 de consumatori casnici și 232 de instituții publice. În Mehedinți sunt identificați 21.832 de consumatori casnici și 85 de instituții, iar în Caraș-Severin 52.659 de gospodării și 147 de instituții publice. Școli, unități medicale, cămine culturale și lăcașuri de cult se află între potențialii beneficiari. Cifra nu reprezintă însă numărul branșamentelor care vor apărea automat în ziua punerii în funcțiune. Transgaz construiește magistrala de transport, adică infrastructura principală care aduce gazele în zonă. Pentru ca acestea să ajungă în fiecare locuință sunt necesare rețele locale de distribuție, stații de reglare și măsurare, racorduri și branșamente realizate de autorități și operatori. Investiția creează astfel condiția esențială pentru alimentare, dar dezvoltarea efectivă a distribuției va depinde și de proiectele locale. Magistrala aduce gazul suficient de aproape pentru ca localitățile să își poată construi rețelele; nu înlocuiește aceste rețele. Ion Sterian urmărește închiderea inelului, nu doar racordarea Orșovei Pentru public, principalul rezultat va fi posibilitatea racordării unor localități și instituții. Pentru Transgaz, proiectul are o miză suplimentară: conectarea zonei Caransebeș–Jupa cu zona Drobeta-Turnu Severin. În capătul dinspre Caraș-Severin, magistrala poate fi alimentată din infrastructura conectată la coridorul BRUA. În celălalt capăt, ea se leagă de sistemul care deservește Drobeta-Turnu Severin prin direcția Filiași–Strehaia–Prunișor. Gazele vor putea ajunge astfel în regiune din două sensuri. Aceasta este semnificația „inelului” despre care vorbea Ion Sterian la lansarea proiectului. Dacă alimentarea dintr-o direcție este limitată de o avarie, de lucrări sau de condițiile de operare, sistemul poate folosi cealaltă direcție. O zonă aflată la capătul unei singure conducte devine parte a unei rețele interconectate. Pentru un operator de transport, diferența este majoră. O magistrală care deservește o singură direcție extinde accesul la gaze. O magistrală care unește două zone ale sistemului crește și siguranța aprovizionării, permite redistribuirea fluxurilor și oferă mai multă flexibilitate dispecerului național. Proiectul concentrează astfel două componente ale strategiei urmărite de conducerea Transgaz: extinderea rețelei spre zone deficitare și consolidarea legăturilor dintre marile coridoare existente. Șantierul traversează unul dintre cele mai dificile reliefuri din rețeaua Transgaz Conducta nu este construită pe un traseu simplu de câmpie. Ea traversează zona Porților de Fier, culoarul Timiș–Cerna și regiuni muntoase cu diferențe mari de nivel, cursuri de apă, infrastructură rutieră și feroviară și suprafețe aflate în apropierea unor arii naturale protejate. Traseul intersectează râurile Cerna, Belareca, Topolnița și alte cursuri de apă, Drumul European E70, DN6 și mai multe linii de cale ferată. Documentația proiectului include 13 stații de robinete, șase…