Planul Transgaz de 5 miliarde de euro pentru transportul gazelor din Neptun Deep — NRG-IA

România se apropie de momentul în care va primi anual aproximativ opt miliarde de metri cubi de gaze din Neptun Deep, dar rețeaua care trebuie să distribuie aceste volume în interiorul țării și către piețele regionale este încă, în mare parte, în faza de planificare. Transgaz propune pentru următorul deceniu 22 de proiecte majore de transport, cu o valoare totală estimată la 4,985 miliarde de euro. Planul de dezvoltare pentru perioada 2026–2035 a fost aprobat preliminar de acționarii Transgaz la 21 iulie și urmează să fie transmis Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei pentru aprobarea finală. Documentul stabilește direcția de dezvoltare a rețelei, dar nu înseamnă că toate investițiile au finanțare, contracte sau calendare definitive de execuție. Diferența dintre plan și investiția decisă este majoră. Proiectele pentru care Transgaz indică existența unei decizii finale de investiție însumează 174,02 milioane de euro. Interconectarea cu Serbia, evaluată la 86,8 milioane de euro, este încadrată separat, într-o etapă mai avansată, dar fără decizie finală. Restul portofoliului, aproximativ 4,724 miliarde de euro, se află în faze incipiente și nu are încă aprobarea definitivă pentru angajarea capitalului. Această structură schimbă sensul cifrei de 5 miliarde de euro. Ea reprezintă dimensiunea infrastructurii pe care Transgaz o consideră necesară sau strategică până în 2035, nu suma deja asigurată pentru construcție. Gazele ajung la țărm înaintea marilor extinderi ale rețelei Neptun Deep avansează într-un ritm mult mai clar decât majoritatea proiectelor din planul de transport. OMV Petrom și Romgaz au finalizat instalarea platformei de producție Neptun Alpha, au forat șase dintre cele zece sonde de dezvoltare și au instalat conducta submarină de 160 de kilometri care aduce gazele la țărm. Producția este programată să înceapă în 2027. Planul Transgaz estimează că primele gaze vor intra în sistem din toamna anului 2027, prin conducta Tuzla–Podișor, la un volum anual de aproximativ 8,16 miliarde de metri cubi. Conducta terestră construită pentru preluarea gazelor de la Marea Neagră este deja finalizată. Prin urmare, problema principală nu mai este legătura dintre țărm și rețeaua națională. Această infrastructură există. Următoarea etapă este circulația volumelor din Podișor către centralele electrice, consumatorii industriali, depozitele subterane și punctele de interconectare cu statele vecine. Aici apare diferența de calendar. Gazele sunt așteptate în 2027, în timp ce cele mai mari extinderi de rețea au termene orientative între 2029 și 2033. România va trebui să folosească mai întâi infrastructura existentă și proiectele aflate deja în execuție, înainte ca întreaga arhitectură prevăzută de Transgaz să poată deveni funcțională. Șase proiecte concentrează peste 80% din investiții Cea mai mare investiție este Eastring România, evaluată la 1,654 miliarde de euro. Proiectul ar urma să creeze o legătură cu flux bidirecțional între Slovacia și frontiera externă a Uniunii Europene, prin Ungaria, România și Bulgaria. Capacitatea propusă este cuprinsă între 20 și 40 de miliarde de metri cubi anual, mult peste producția Neptun Deep, ceea ce îi conferă un rol regional, nu unul limitat la gazele românești. Studiul de fezabilitate este finalizat, însă proiectul nu are decizie finală de investiție. Prima etapă este estimată la 1,297 miliarde de euro, iar cea de-a doua la 357 de milioane de euro, cu termene orientative în 2029 și 2033. Extinderea Coridorului Vertical este al doilea mare proiect, cu o valoare de 800 de milioane de euro. Transgaz urmărește creșterea etapizată a capacității de transport pe direcția sud–nord cu aproximativ 4,38–5,32 miliarde de metri cubi pe an. Investiția presupune conducte noi, modernizări și stații suplimentare de comprimare, iar termenul estimat este 2029. Interconectarea Gherăești–Siret cu Ucraina este evaluată la 450 de milioane de euro și are termen orientativ 2032. Proiectul ar crea o legătură suplimentară între sistemele celor două țări, permițând transportul gazelor în ambele direcții. Modernizarea infrastructurii din nord-vestul României, estimată la 405 milioane de euro, este împărțită în trei etape, cu termene în 2029, 2031 și 2033. Obiectivul este majorarea capacităților interne și îmbunătățirea legăturilor către piețele din Europa Centrală. Conducta Onești–Coroi este evaluată la 371 de milioane de euro, iar terminalul de gaze naturale lichefiate propus pentru litoralul Mării Negre la 360 de milioane de euro. Pentru conectarea terminalului la Sistemul Național de Transport este prevăzut separat un proiect de 19,6 milioane de euro. Aceste șase investiții însumează aproximativ 4,04 miliarde de euro, peste 80% din valoarea totală a celor 22 de proiecte. Toate sunt însă fără decizie finală de investiție. Noua hartă urmărește Ucraina, Republica Moldova și vestul Europei Planul introduce nouă proiecte față de versiunile anterioare. Printre acestea se află interconectarea…