Stocare energie baterii România: Investiții Nofar și Hidro — NRG-IA

Piața de Energie

România intră accelerat în cursa bateriilor mari, după ce Nofar a anunțat două sisteme de 860 MWh, iar Hidroelectrica a inclus în raportul T1/2026 trei proiecte noi de stocare de 680 MWh. Valul…

Stocare energie baterii România: Investiții Nofar și Hidro — NRG-IA
România trece rapid de la discuția despre stocare la primele poziționări industriale mari. În mai puțin de 48 de ore, două direcții au devenit vizibile: dezvoltatorii privați instalează baterii lângă parcurile fotovoltaice, iar Hidroelectrica încearcă să transforme infrastructura hidro existentă într-o platformă de flexibilitate. Nofar Energy a anunțat două sisteme de stocare co-locate cu parcuri solare din sudul României, cu o putere totală de 280 MW și o capacitate de 860 MWh . Proiectele sunt Iepurești, de 160 MW / 340 MWh , și Ghimpați, de 120 MW / 520 MWh , iar compania indică o traiectorie accelerată, cu țintă de conectare în aproximativ nouă luni. În paralel, Hidroelectrica a inclus în raportul aferent primului trimestru din 2026 trei noi proiecte de stocare: CHE Retezat – 90 MW / 360 MWh , CHE Ruieni – 50 MW / 200 MWh și BESS Tudor Vladimirescu – 30 MW / 120 MWh . Împreună, acestea însumează 170 MW și 680 MWh , cu diferențe importante de maturitate: Retezat și Ruieni au studii de fezabilitate avizate intern, iar Tudor Vladimirescu este în fază preinvestițională. Adunate, aceste două mișcări pun pe masă peste 1,5 GWh de capacitate de stocare anunțată sau documentată în proiecte recente. Pentru un sistem care a trăit ani întregi aproape fără baterii la scară de rețea, saltul este semnificativ. De la exces solar la deficit de seară Problema pe care bateriile încearcă să o rezolve nu este lipsa totală de energie, ci lipsa de flexibilitate. România poate ajunge să aibă surplus în orele de prânz, când producția fotovoltaică este ridicată, și deficit în orele de seară, când consumul crește, iar producția solară dispare. Analiza AEI citată de Profit.ro arată mecanismul: România a exportat în aprilie energie în orele de surplus la prețuri medii de aproximativ 50 euro/MWh , dar a fost nevoită să importe în orele de vârf de seară la prețuri care au atins 250 euro/MWh . Diferența nu spune doar că energia este scumpă seara. Spune că valoarea reală se mută de la megawattul produs la megawattul disponibil la ora potrivită. Acesta este punctul în care stocarea devine activ strategic. O baterie nu produce energie. Ea cumpără timp. Încarcă atunci când sistemul are energie ieftină sau excedentară și descarcă atunci când energia devine scumpă, rară sau critică pentru echilibrare. Nofar atacă piața prin fotovoltaic plus baterie Modelul Nofar este clar: bateriile sunt puse lângă parcuri fotovoltaice mari, pentru ca energia solară să nu fie vândută obligatoriu în orele în care prețul este redus. Co-locarea permite dezvoltatorului să mute o parte din producție spre orele de seară, când cererea este mai mare și prețul marginal poate crește. Contractul anunțat de Nofar este estimat la aproximativ 80 milioane euro , iar compania indică securizarea componentelor cu timp lung de livrare printr-un acord LNTP. Este un detaliu important, pentru că în proiectele de stocare viteza de livrare a echipamentelor poate deveni la fel de importantă ca obținerea finanțării. Nofar comunică și o miză de portofoliu: aproximativ 850 MW în proiecte solare și o rețea de proiecte de stocare de 2,3 GWh în România. Acest lucru arată că bateria nu mai este tratată ca anexă tehnică, ci ca parte a modelului comercial al regenerabilelor. Hidroelectrica mută stocarea lângă infrastructura hidro Hidroelectrica vine dintr-o logică diferită. Compania nu pleacă de la un portofoliu solar pur, ci de la infrastructură hidro, racordări existente și capacitate de operare în SEN. Tocmai de aceea, proiectele de baterii de la Retezat, Ruieni și Tudor Vladimirescu trebuie citite ca o încercare de a transforma activele clasice într-un portofoliu mai flexibil. Raportul Hidroelectrica menționează explicit că integrarea sistemelor de stocare și a surselor solare în infrastructura existentă urmărește consolidarea capacității companiei de a susține continuitatea alimentării și funcționarea sigură și stabilă a SEN. Pe lângă cele trei proiecte noi de 680 MWh, Hidroelectrica are deja proiectul de la Porțile de Fier II , de 64 MW / 256 MWh , pentru care a semnat finanțare nerambursabilă de peste 43,37 milioane lei prin Fondul pentru Modernizare. Compania estimează valoarea totală a proiectului la aproximativ 310 milioane lei . Acolo, mesajul oficial este foarte clar. Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica, spune că „stocarea energiei nu mai este o opțiune, ci o necesitate”. Formula surprinde exact schimbarea de paradigmă: piața nu mai premiază doar producția, ci capacitatea de a livra atunci când sistemul are nevoie. PPC testează consumul flexibil înainte ca bateriile mari să intre în sistem Înainte ca bateriile mari să schimbe curba de preț, furnizorii testează o altă formă de flexibilitate: mutarea consumului. PPC Energie a lansat un program pilot prin care oferă energie electrică activă la 0 lei/kWh în anumite intervale orare, pentru primii 5.000 de clienți eligibili , în perioada iunie–septembrie 2026. Programul se bazează pe contoare inteligente integrate în sistemul de…

Citește articolul complet pe NRG-IA →