Norvegia: rezervoare hidro sub presiune și surplus de electricitate estimat la 4 TWh în 2030 — NRG-IA

Norvegia intră într-o perioadă în care avantajul său energetic tradițional începe să se îngusteze din două direcții. Pe termen scurt, nivelurile reduse ale apei din sudul și centrul țării obligă producătorii hidro să administreze mai atent rezervoarele înaintea iernii. Pe termen structural, consumul crește suficient de repede încât surplusul normal anual de electricitate poate coborî de la aproximativ 15 TWh în prezent la numai 4 TWh în 2030, potrivit estimărilor NVE. Cele două fenomene nu au aceeași cauză, dar se amplifică reciproc. Un sistem cu un surplus structural mai mic devine mai sensibil la anii cu precipitații reduse, iar un an hidrologic slab face mai vizibilă valoarea noilor capacități de producție și a rețelelor capabile să transporte energia acolo unde este necesară. Norvegia răspunde deja. Guvernul a anunțat pe 7 august măsuri pentru accelerarea autorizării parcurilor eoliene onshore și a infrastructurii de transport, în timp ce Statnett investește masiv în rețea și a început să limiteze rezervarea de capacitate pentru noi consumatori mari în unele regiuni. Rezervoarele din sud și centru intră în toamnă cu mai puțină apă La sfârșitul săptămânii 31, gradul mediu de umplere al rezervoarelor hidro din Norvegia era de 62,8%. Situația națională ascunde însă diferențe regionale mari: NVE indică niveluri sub cele normale pentru începutul lui august în mare parte din țară, în special în sud și centru, în timp ce nordul Norvegiei are rezerve foarte ridicate. Autoritatea avertizase încă din iunie că, în mai multe regiuni, gradul de umplere ar putea coborî în lunile următoare sub intervalele observate în ultimii 30 de ani. Cauzele sunt bine delimitate: o iarnă rece a împins consumul de electricitate în sus, iar rezerva de zăpadă a fost neobișnuit de mică. Topirea din primăvară nu a fost suficientă pentru refacerea completă a acumulărilor, iar vremea secetoasă din iulie a menținut presiunea în sud. Consecința se vede deja în modul de operare a sistemului. NVE arată că producătorii au redus producția în anumite perioade pentru a conserva apa, iar Norvegia a importat cantități importante de electricitate din țările vecine în prima parte a anului. Interconectoarele funcționează astfel în ambele direcții. În perioadele în care energia este mai ieftină în piețele vecine, Norvegia poate importa și păstra apa în rezervoare. Atunci când continentul are nevoie de electricitate și prețurile justifică exportul, aceeași apă poate fi turbinată și trimisă spre piețele europene. Acesta este mecanismul care a dat Norvegiei reputația de „baterie” hidro a Europei. Aproximativ 87 TWh de energie pot fi păstrați în rezervoare Sistemul hidro norvegian este excepțional prin dimensiune și flexibilitate. Țara dispune de peste 1.800 de hidrocentrale, aproximativ 34 GW putere hidro instalată și o producție medie anuală de circa 138 TWh. Hidroenergia furnizează aproape 90% din electricitatea Norvegiei. Rezervoarele pot stoca aproximativ 87 TWh sub formă de apă disponibilă pentru producția ulterioară de electricitate. Această capacitate permite sistemului să deplaseze producția între perioade mult mai ușor decât un sistem dominat de centrale care trebuie să producă în momentul în care combustibilul sau resursa primară este disponibilă. Flexibilitatea norvegiană are valoare și dincolo de granițele țării. Norvegia este legată prin interconectoare de sistemele vecine, inclusiv prin cabluri submarine către Germania, Marea Britanie, Olanda și Danemarca. North Sea Link către Marea Britanie și NordLink către Germania au fiecare o capacitate de 1.400 MW. Apa din rezervoare este, însă, o resursă energetică finită. Când acumulările pornesc dintr-un nivel mai redus, fiecare MWh produs în prezent înseamnă mai puțină apă disponibilă pentru perioada rece. Pe 5 august, directorul NVE, Kjetil Lund, a cerut producătorilor să includă securitatea aprovizionării din timpul iernii în deciziile privind utilizarea actuală a rezervelor. Autoritatea este pregătită să solicite raportări suplimentare dacă evoluția hidrologică va impune o supraveghere mai atentă. Presiunea imediată asupra rezervoarelor devine astfel primul strat al unei probleme mai ample. Surplusul normal poate scădea cu aproape trei sferturi până în 2030 Norvegia a avut în 2025 un an excepțional, cu producție record de aproximativ 161 TWh și un surplus de circa 23 TWh. Acesta nu reprezintă însă nivelul structural al sistemului într-un an cu condiții meteorologice normale. NVE estimează surplusul actual normal la aproximativ 15 TWh pe an . Pentru 2030, prognoza coboară la numai 4 TWh . Reducerea ar fi de aproximativ 11 TWh, adică aproape trei sferturi din marja actuală. Cauza nu este dispariția hidroenergiei, ci ritmul diferit cu care evoluează cele două părți ale balanței: consumul crește mai rapid decât producția nouă. Un surplus de 4 TWh ar păstra Norvegia pe plus într-un an normal, dar ar reduce semnificativ spațiul de siguranță în anii cu hidrologie slabă. NVE avertizează că un surplus…