Nuclearelectrica aprobă împrumutul BEI de 800 milioane euro pentru Unitatea 1 Cernavodă — NRG-IA

Acționarii Nuclearelectrica au aprobat joi, 29 octombrie 2026, contractarea unei finanțări de 800 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru retehnologizarea Unității 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă. Decizia reprezintă un pas financiar important pentru proiectul care urmărește prelungirea cu încă 30 de ani a duratei de exploatare a reactorului, una dintre principalele capacități de producere a energiei electrice din România. Hotărârea a fost adoptată în Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor (AGEA), cu 99,877% din voturile deținute de acționarii prezenți sau reprezentați, potrivit informațiilor comunicate de Ministerul Energiei. Finanțarea va fi împărțită în două contracte de credit, fiecare în valoare de 400 de milioane de euro, care urmează să fie semnate succesiv. Importanța investiției depășește modernizarea unei instalații industriale. Unitatea 1 de la Cernavodă asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ o zecime din producția de electricitate a României. Retehnologizarea urmărește păstrarea acestei capacități în sistemul energetic pentru încă trei decenii, contribuind la securitatea aprovizionării și la menținerea producției de electricitate cu emisii reduse de carbon. Împrumutul de 800 de milioane de euro va fi contractat în două etape Conform documentelor prezentate acționarilor Nuclearelectrica, finanțarea BEI va fi structurată în două contracte distincte, de câte 400 de milioane de euro. Calendarul estimativ prevede semnarea primului contract în cursul anului 2026, iar a celui de-al doilea la începutul anului 2027. Acționarii au autorizat, de asemenea, Consiliul de Administrație să aprobe forma finală a contractelor de finanțare, aflate în negociere cu instituția europeană, precum și anumite modificări ulterioare ale acestora. Decizia din 29 octombrie reprezintă aprobarea corporativă necesară contractării împrumuturilor, urmând ca semnarea documentelor și îndeplinirea condițiilor de finanțare să permită utilizarea efectivă a fondurilor. Potrivit condițiilor prezentate în urma adunării, finanțarea are o perioadă de rambursare de 22 de ani, cu patru ani de grație pentru rambursarea principalului. Utilizarea împrumuturilor este condiționată și de intrarea în vigoare a unei garanții de stat care să acopere 80% din principal. Această structură reflectă implicarea combinată a finanțatorului european, a companiei și a statului român într-un proiect cu un orizont investițional de mai multe decenii. Finanțarea BEI constituie o componentă a structurii financiare a retehnologizării, nu valoarea integrală a proiectului. Investiția presupune lucrări industriale complexe, achiziția și înlocuirea unor echipamente, pregătirea instalațiilor și realizarea verificărilor necesare reluării exploatării în condiții de siguranță nucleară. Retehnologizarea Unității 1 urmărește încă 30 de ani de producție nucleară Unitatea 1 de la Cernavodă a intrat în exploatare comercială în 1996 și utilizează tehnologia canadiană CANDU, bazată pe un reactor nuclear cu apă grea. Proiectul de retehnologizare urmărește înlocuirea și modernizarea componentelor și sistemelor necesare pentru continuarea exploatării după încheierea ciclului inițial de funcționare. O asemenea intervenție este semnificativ diferită de lucrările obișnuite de mentenanță. Retehnologizarea presupune pregătirea reactorului pentru un nou ciclu de exploatare, inclusiv lucrări asupra unor componente majore, modernizarea sistemelor auxiliare și verificări tehnice și de securitate nucleară. Obiectivul este ca unitatea să poată reveni în producție și să funcționeze încă aproximativ 30 de ani, în condițiile obținerii autorizațiilor și îndeplinirii tuturor cerințelor aplicabile. Pentru România, păstrarea Unității 1 în exploatare are o importanță strategică. Centrala de la Cernavodă dispune în prezent de două reactoare, care reprezintă împreună una dintre principalele surse de producție constantă a electricității. Energia nucleară poate furniza electricitate independent de variațiile zilnice ale vântului și radiației solare, contribuind astfel la acoperirea consumului și la stabilitatea sistemului electroenergetic. Prelungirea duratei de viață a reactorului permite valorificarea infrastructurii nucleare existente și menținerea unei capacități importante de producție fără construirea unei centrale complet noi în locul acesteia. În același timp, proiectul necesită o coordonare riguroasă a lucrărilor și a calendarului de oprire, deoarece indisponibilitatea unui reactor de asemenea dimensiuni trebuie integrată în planificarea producției și a capacităților de rezervă ale sistemului energetic. Finanțarea europeană susține unul dintre proiectele strategice ale sistemului energetic românesc Implicarea Băncii Europene de Investiții are o semnificație suplimentară pentru Nuclearelectrica. Proiectele nucleare presupun investiții inițiale mari și perioade lungi de recuperare a capitalului, iar disponibilitatea unor finanțări pe…