Nuclearelectrica oprește ambele reactoare de la Cernavodă din cauza debitului scăzut al Dunării — NRG-IA

Nuclearelectrica oprește controlat și Unitatea 2 a centralei nucleare de la Cernavodă, după ce Unitatea 1 a fost deconectată în dimineața zilei de 28 iulie. Manevra pentru al doilea reactor a fost programată pentru seara de 29 iulie sau dimineața de 30 iulie, în funcție de evoluția nivelului Dunării. Odată cu finalizarea operațiunii, ambele reactoare vor fi oprite simultan din aceeași cauză hidrologică. Fiecare unitate are o putere electrică brută de 706,5 megawați, iar centrala asigură în mod obișnuit aproximativ o cincime din producția de electricitate a României. Decizia nu indică o defecțiune a reactoarelor și nici o pierdere a controlului asupra instalațiilor. Este o măsură preventivă, prevăzută în procedurile centralei pentru perioadele de secetă severă, aplicată înainte ca parametrii influențați de nivelul fluviului să atingă limitele admise de exploatare. Dunărea curge la aproximativ o treime din debitul normal pentru iulie La intrarea în România, în secțiunea Baziaș, debitul Dunării coborâse la 1.650 de metri cubi pe secundă, față de media multianuală de 4.700 de metri cubi pe secundă pentru luna iulie. Prognoza hidrologică indica menținerea debitului la aproximativ 1.650 de metri cubi pe secundă în primele zile, urmată de o scădere la 1.600 de metri cubi pe secundă până la 3 august. Estimările comunicate autorităților indicau posibilitatea ca debitul să ajungă la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă pe 4 august, foarte aproape de minimul istoric de 1.400 de metri cubi pe secundă înregistrat în 1985. Valoarea măsurată la Baziaș nu este identică nivelului apei la priza centralei de la Cernavodă, dar arată amploarea deficitului hidrologic pe întregul sector românesc al fluviului. În aval de Porțile de Fier, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor prognoza, de asemenea, o scădere ușoară a debitelor. Durata opririi reactoarelor nu poate fi stabilită numai prin raportare la o singură valoare a debitului. Nuclearelectrica urmărește mai mulți parametri tehnici locali și va decide reconectarea fiecărei unități atunci când condițiile permit funcționarea în limitele autorizate. O oprire preventivă, nu o criză de securitate nucleară Raportul Nuclearelectrica precizează că măsurile adoptate urmăresc menținerea marjelor de siguranță și protejarea fiabilității instalațiilor. Unitatea 1 se află în stare oprită sigură, iar operatorul monitorizează permanent evoluția Dunării și colaborează cu instituțiile responsabile pentru identificarea momentului în care reactoarele pot fi reconectate. Nivelul redus al fluviului nu înseamnă că sistemele de răcire ale reactoarelor au fost „blocate”. Operatorul a intervenit înainte ca parametrii legați de condițiile hidrologice să depășească limitele operaționale admise. Această distincție este esențială. Oprirea nu este consecința unui accident sau a unei avarii nucleare, ci rezultatul aplicării unor reguli de exploatare conservatoare. Producția de electricitate este întreruptă tocmai pentru ca instalațiile să rămână în condiții controlate și sigure. Aproximativ 1.400 de megawați trebuie înlocuiți din alte surse Cele două unități au împreună o putere electrică brută de 1.413 megawați. Contribuția efectivă livrată rețelei este mai redusă, deoarece o parte din producție este utilizată pentru serviciile interne ale centralei, dar dispariția simultană a celor două reactoare rămâne una dintre cele mai mari retrageri posibile de capacitate din sistemul românesc. Energia lipsă trebuie compensată printr-o combinație de importuri, centrale pe gaze și cărbune, producție hidroenergetică și surse regenerabile. Proporția dintre aceste resurse se modifică permanent, în funcție de consum, vreme, disponibilitatea centralelor și capacitatea schimburilor transfrontaliere. Importurile pot crește în anumite intervale, însă formularea potrivit căreia România ar deveni automat „masiv dependentă” de energia din exterior nu este susținută fără date orare. În perioadele cu producție fotovoltaică și eoliană ridicată, deficitul poate fi redus. Presiunea devine mai mare seara, noaptea sau în orele în care producția regenerabilă scade. În același timp, energia nucleară are o caracteristică greu de înlocuit: furnizează continuu o cantitate mare de electricitate, indiferent de soare și vânt. Retragerea sa mărește necesarul de resurse care pot fi pornite, oprite sau importate în funcție de evoluția consumului. Prețurile nu au reacționat încă printr-o creștere generalizată Piața pentru ziua următoare nu indică, deocamdată, o creștere automată a prețului mediu după anunțarea opririi Unității 2. Pentru livrarea din 30 iulie, prețul mediu al energiei în bandă era de 680,84 lei pe megawatt-oră, sub valoarea de 695,27 lei pe megawatt-oră înregistrată pentru 29 iulie. Aceste valori nu elimină riscul unor intervale scumpe. Prețul se formează separat pentru fiecare sfert de oră, iar lipsa producției nucleare poate deveni mult mai vizibilă în perioadele cu cerere ridicată, importuri limitate și…