Nuclearelectrica raportează profit net de 887,8 milioane lei în T1 2026, deși producția a scăzut — NRG-IA

Nuclearelectrica a raportat individual un profit net de 887,8 milioane lei în primul trimestru din 2026, în creștere cu 72,8% față de aceeași perioadă din 2025. Creșterea este cu atât mai relevantă cu cât energia produsă și livrată de CNE Cernavodă în Sistemul Energetic Național a scăzut de la 2.721 GWh la 2.635 GWh , adică minus 3,2% . La nivel consolidat, Grupul SNN a raportat un profit net de 851,5 milioane lei , în creștere cu 62,9% . Cifra de profit este spectaculoasă, dar mecanismul este mai important decât cifra. Nuclearelectrica nu a câștigat mai mult pentru că a produs mai mult. A câștigat mai mult pentru că a vândut energia la un preț mediu mai bun, a ținut costurile operaționale sub control și nu a mai avut în T1 2026 cheltuiala cu contribuția la Fondul de Tranziție Energetică, care apăsase rezultatul din T1 2025. Profitul crește, producția scade Datele schimbă lectura obișnuită a rezultatelor financiare. În multe industrii, profitul crește când volumul vândut crește. În cazul Nuclearelectrica, trimestrul I 2026 arată altceva: o producție ușor mai mică poate genera un profit mult mai mare atunci când prețul mediu de vânzare crește, iar costurile nu urcă în același ritm. Veniturile individuale din exploatare au crescut cu 8,3% , la 1,613 miliarde lei , iar veniturile din vânzarea energiei electrice au crescut cu 9,5% , la 1,574 miliarde lei . Profitul net a crescut însă mult mai rapid, cu 72,8% , ceea ce arată efectul combinat al prețului, costurilor și regimului fiscal aplicabil perioadei. La nivel consolidat, veniturile din exploatare au crescut cu 6,2% , iar EBITDA a urcat de la 720,2 milioane lei la 1,142 miliarde lei , o creștere de 58,6% . Această diferență dintre creșterea veniturilor și creșterea profitabilității indică un efect de levier operațional: într-o companie cu active mari și costuri fixe semnificative, prețul mediu mai ridicat se transmite puternic în marjă. Prețul mediu schimbă rezultatul SNN a vândut în T1 2026 o cantitate totală de 2.639.947 MWh , cu 3,2% mai puțin decât în T1 2025. Veniturile din livrările de energie au fost însă de 1,580 miliarde lei , cu 9,55% peste nivelul din trimestrul I al anului anterior. Explicația este prețul mediu: pentru cantitățile vândute fără piața de echilibrare, prețul mediu ponderat a fost de 597,67 lei/MWh , față de 527,14 lei/MWh în T1 2025. Aceasta este cheia economică a trimestrului. Nuclearelectrica a produs mai puțin, dar a vândut la un preț mediu mai ridicat. Nuclearul are o caracteristică importantă pentru piața de energie: produce în bandă, relativ constant, fără dependență de soare sau vânt. Când prețul mediu din portofoliul de vânzări urcă, o producție stabilă poate genera marje mari. Vânzările pe contracte bilaterale și contracte de furnizare au reprezentat 80,58% din volumul total, la un preț mediu de 585,82 lei/MWh , în creștere cu 14,3% față de T1 2025. Vânzările pe PZU și PI au reprezentat 19,05% din volum, la un preț mediu de 647,81 lei/MWh , ușor sub nivelul de 659 lei/MWh din T1 2025. Rezultatul nu vine, așadar, dintr-o simplă scumpire a spotului. Piața spot a avut o pondere mai mare în vânzările SNN decât anul trecut, dar prețul mediu spot realizat a fost mai mic. Elementul determinant a fost prețul mediu total al portofoliului, susținut în special de contractele bilaterale și de mixul de vânzare. Fondul de Tranziție Energetică schimbă comparația cu 2025 Unul dintre cele mai importante elemente din raportare este dispariția cheltuielii cu contribuția la Fondul de Tranziție Energetică. În T1 2025, această contribuție a fost de 340,7 milioane lei . În T1 2026, în raportarea SNN, contribuția apare cu valoare zero . Acest detaliu este esențial pentru interpretarea rezultatului. Dacă se spune doar că profitul a crescut cu 73%, se pierde o parte din mecanism. Profitul nu a crescut doar pentru că energia s-a vândut mai scump. A crescut și pentru că T1 2026 nu mai poartă aceeași povară de contribuție la Fondul de Tranziție Energetică care a redus profitul în perioada comparabilă din 2025. Această diferență separă performanța operațională de efectul reglementar. Nuclearelectrica a avut prețuri medii mai bune și costuri operaționale relativ stabile, dar comparația anuală este amplificată puternic de absența CFTE. Nuclearul are efect de levier operațional Nuclearelectrica operează două unități nucleare la Cernavodă, capacități de producție în bandă, cu disponibilitate ridicată și rol important în securitatea sistemului. Modelul economic al nuclearului este diferit de cel al unor tehnologii flexibile sau volatile: investiția inițială și costurile fixe sunt mari, dar producția stabilă poate deveni foarte profitabilă atunci când prețurile de vânzare sunt ridicate. În T1 2026, cheltuielile din exploatare, excluzând deprecierea, amortizarea și CFTE, au crescut mult mai lent decât profitul. La nivel consolidat, acestea au fost de 469,9 milioane lei , în creștere cu 2,9% față de T1 2025. În același timp, EBITDA consolidat a crescut cu…