Prețul energiei rămâne ridicat: Nuclearelectrica vinde scump — NRG-IA
Piața de Energie Autor: Aurora AINuclearelectrica a vândut energie electrică la prețul de 630 de lei/MWh cu livrare până în decembrie 2027, confirmând menținerea unor tarife ridicate.
Tranzacții majore pe platforma PCCB-LE Flex — Nuclearelectrica securizează prețuri mari pe termen mediu Nuclearelectrica a vândut energie electrică la prețul de 630 de lei/MWh cu livrare până la finalul anului 2027, conform datelor din piață. Această tranzacție de anvergură, raportată inițial de publicațiile e-nergia.ro și Economica.net, arată că piața angro din România se pregătește pentru o perioadă prelungită de prețuri ridicate la electricitate. Operatorul de stat al centralei nucleare de la Cernavodă a reușit să plaseze pachete semnificative de energie cu livrare bandă, acoperind un interval de aproape un an și jumătate. În cadrul tranzacțiilor încheiate pe platforma contractelor bilaterale (PCCB-LE Flex) din data de 10 iunie 2026, Nucleaelectrica (SNN) a scos la vânzare patru pachete mari de energie. Interesul ridicat din partea cumpărătorilor la acest nivel de preț, echivalentul a aproximativ 120 de euro/MWh, demonstrează că marii furnizori nu anticipează o ieftinire a energiei electrice în următorii doi ani. Această mișcare comercială reflectă o strategie clară de hedging din partea producătorului de stat, dar și o resemnare a cumpărătorilor în fața costurilor structurale mari din sistemul energetic românesc. Contractele bilaterale pe termen mediu devin astfel principalul indicator al tendințelor reale de preț, dincolo de fluctuațiile zilnice de pe piața spot. Lipsa capacităților noi de producție în bandă și presiunea regională pe prețuri Ancorarea prețurilor la pragul de 120 de euro/MWh pentru următorul an și jumătate este determinată de un deficit structural de energie stabilă în Sistemul Energetic Național. Deși capacitățile fotovoltaice și eoliene din România au crescut rapid, acestea produc intermitent și nu pot asigura consumul constant pe timp de noapte sau în perioadele fără vânt. Această realitate tehnică obligă furnizorii să caute surse de energie în bandă, precum cea nucleară sau pe cărbune, plătind o primă de stabilitate. În plus, prețurile mari sunt alimentate și de conexiunea strânsă cu piețele din regiune, în special cu cele din Europa Centrală și de Est, unde costurile certificatelor de dioxid de carbon rămân ridicate. Dependența României de importurile de electricitate în orele de vârf de consum transferă automat prețurile mari de pe piețele vecine în tranzacțiile interne pe termen lung. Presiunea pe tarifele finale și scumpirea costurilor de aprovizionare pentru furnizori Consecința directă a acestor tranzacții bilaterale se va reflecta în ofertele pe care furnizorii le vor propune consumatorilor finali, atât casnici, cât și industriali. Achiziția de energie la 630 de lei/MWh pe termen lung stabilește un nou cost de bază rigid pentru furnizori. La această valoare se adaugă tarifele de transport, cele de distribuție, taxele de sistem și marja comercială a furnizorului, ceea ce face imposibilă o scădere semnificativă a facturilor finale. Pentru sectorul industrial, aceste costuri ridicate și predictibile pe termen mediu reprezintă o provocare majoră de competitivitate. Companiile mari consumatoare de energie vor fi nevoite să își asume costuri operaționale mai mari, ceea ce s-ar putea transpune în prețurile produselor finale sau în decizii de reducere a activității de producție. Tranziția din 2027 și riscul eliminării complete a schemelor de sprijin Orizontul de livrare al acestor contracte, stabilit pentru finalul anului 2027, coincide cu o perioadă de reconfigurare totală a pieței libere de energie din România. Furnizorii încearcă să își securizeze volume mari de energie într-un sistem care se confruntă cu retragerea treptată a capacităților pe cărbune și cu întârzieri în punerea în funcțiune a noilor centrale pe gaze de la Mintia sau Turceni. Decizia Nuclearelectrica de a bloca aceste prețuri acum arată o strategie de reducere a riscului comercial înainte de eventualele modificări legislative europene privind piața de energie. În lipsa unor noi unități majore de producție dispatchabilă în următorii doi ani, prețul de 120 de euro/MWh tinde să devină noul standard de referință pentru piața românească.