Cernavodă CANDU: Nuclearelectrica acord cu Argentina — NRG-IA

Cooperare tehnică pentru reactoarele CANDU 6 — ce prevede memorandumul dintre SNN și NASA Nuclearelectrica a semnat un acord strategic cu Nucleoelectrica Argentina pe 17 septembrie 2026 pentru optimizarea tehnologiei CANDU 6 de la Cernavodă, o mișcare menită să securizeze proiectele nucleare majore ale României. Potrivit unui anunț transmis Bursei de Valori București și raportat de Economedia, Memorandumul de Înțelegere (MoU) are un caracter neangajant, însă deschide calea unei colaborări tehnice profunde între cei doi operatori de stat. Parteneriatul se concentrează pe operarea, mentenanța și dezvoltarea reactoarelor de tip CANDU 6, o tehnologie pe care ambele state o folosesc de decenii. Conform News.ro, acordul vizează sprijinul reciproc pentru construirea de noi unități și schimbul de bune practici în faza de punere în funcțiune. Reprezentanții Nuclearelectrica, prin vocea lui Mihai Gioară, Director Dezvoltare și Managementul Participațiilor, subliniază că această cooperare tehnică în arii esențiale reprezintă o oportunitate de evaluare de tip inter-pares, care aduce beneficii bilaterale concrete pe termen mediu și lung. Schimbul de personal și de date tehnice va fi coordonat prin structuri de lucru comune, menite să transfere lecțiile învățate direct în șantierele românești. Modelul Embalse: de ce are România nevoie de expertiza argentiniană Miza principală a acestui parteneriat rezidă în experiența practică unică pe care Argentina o deține în managementul ciclului de viață al reactoarelor CANDU. După cum relatează Economica.net, Nucleoelectrica Argentina a finalizat cu succes procesul complex de retehnologizare a centralei nucleare de la Embalse, o unitate similară structural cu cele de la Cernavodă. Această realizare oferă Argentinei un set valoros de date concrete despre uzura materialelor, modernizarea sistemelor de control și managementul logisticii pentru un reactor CANDU 6 aflat la jumătatea duratei de viață. În contrapartidă, România se află în prezent în Faza a doua a proiectului de retehnologizare a Unității 1 de la Cernavodă și, în paralel, în Faza a doua de implementare a proiectului strategic pentru Unitățile 3 și 4. Pentru SNN, preluarea directă a procedurilor verificate la Embalse reprezintă o scurtătură tehnologică critică. În loc să testeze soluții inginerești de la zero, specialiștii români pot analiza direct comportamentul componentelor modernizate de partenerii argentinieni, reducând incertitudinile din fazele de proiectare detaliată. Reducerea riscurilor de execuție și impactul asupra costurilor de la Cernavodă Retehnologizarea Unității 1 și construcția Unităților 3 și 4 reprezintă pilonii de bază ai securității energetice naționale, cu un impact direct asupra prețului energiei electrice pe piața locală în următoarele decenii. Fiecare zi de întârziere pe șantierul de la Cernavodă se traduce în costuri financiare uriașe, care riscă să fie transferate în facturile finale ale consumatorilor casnici și industriali. Prin optimizarea proceselor de inginerie electrică, mecanică și civilă, cooperarea româno-argentiniană poate preveni blocajele tehnice costisitoare. Mai mult, integrarea lecțiilor învățate în analizele de securitate nucleară și în dinamica fluidelor va permite o planificare mai riguroasă a opririlor planificate și a lucrărilor de mentenanță preventivă. Într-un sistem energetic național aflat sub presiunea decarbonizării, menținerea unei producții nucleare constante și predictibile este esențială pentru stabilitatea rețelei de transport operate de Transelectrica. Colaborarea tehnică contribuie astfel la reducerea riscului de volatilitate a prețurilor pe piața spot (OPCOM), prin asigurarea unui flux stabil de bandă. Calendarul proiectelor și riscul unui acord fără obligații juridice Deși memorandumul semnat reprezintă un pas diplomatic și tehnic important, caracterul său neangajant (non-binding) expune proiectul riscului de a rămâne o simplă declarație de intenție. Pentru ca acest acord să genereze valoare economică reală, este necesară formalizarea rapidă a unui Comitet de Coordonare (Steering Committee) care să stabilească un calendar clar de livrabile și grupuri de lucru pe specialități inginerești. Până la momentul actual, sursele oficiale nu au detaliat valoarea financiară a acordului sau resursele bugetare alocate acestui schimb de experiență. În perioada imediat următoare, piața va urmări dacă acest memorandum va evolua spre contracte comerciale de consultanță sau servicii de inginerie specifice. Termenele limită pentru deciziile de investiție în Unitățile 3 și 4 se apropie rapid, iar SNN trebuie să demonstreze finanțatorilor internaționali că deține controlul absolut asupra riscurilor de execuție. Succesul pe termen lung al acestei inițiative va depinde exclusiv de capacitatea echipelor tehnice de a transforma memorandumul într-un instrument operațional activ înainte de începerea lucrărilor fizice de demontare la Unitatea 1.