NVIDIA analizează România pentru infrastructură AI: centrele de date depind de energie, rețea și stocare — NRG-IA

NVIDIA, cel mai important actor global în infrastructura hardware și software pentru inteligență artificială, analizează piața din România pentru un posibil centru de date, potrivit informațiilor publicate de HotNews pe baza unor surse din sectorul energetic. Sursele citate vorbesc despre investiții analizate de aproximativ 4 miliarde de dolari și despre interes pentru sudul și sud-estul țării, zone unde sunt concentrate proiecte eoliene, fotovoltaice și proiecte de stocare anunțate. Informația trebuie tratată cu precizie. NVIDIA nu a anunțat oficial o investiție în România, iar reprezentanții companiei au transmis pentru HotNews că nu comentează aceste informații. Guvernul României a transmis, la rândul său, că nu deține informații oficiale care să confirme existența unui astfel de proiect, că nu a identificat o solicitare directă pentru o întâlnire cu oficiali guvernamentali și că nu a fost identificată corespondență oficială între Guvern și NVIDIA în 2026. România intră pe radarul AI, dar proiectul nu este confirmat Sursele HotNews afirmă că oficiali ai companiei au fost la București la începutul lunii mai 2026, pentru o conferință și discuții cu parteneri, și că ar fi dorit o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan. Întâlnirea nu ar fi avut loc deoarece Guvernul a căzut prin moțiune de cenzură exact în acea perioadă. Elementul confirmat public este prezența NVIDIA la DataCenter Forum Romania 2026. Pagina oficială a evenimentului îl listează pe Rod Evans, Vice President for Supercomputing, HER Cloud and AI for Europe, Middle East and Africa la NVIDIA, printre speakerii ediției. În intervențiile publice de la București, Evans a transmis că România poate deveni un centru major pentru centre de date și AI în următorii ani, pe fondul investițiilor energetice, al climei temperate și al dezvoltării tehnologiilor de răcire. Economica.net a consemnat declarația sa potrivit căreia, odată cu răcirea prin lichid, centrele de date pot fi construite în mai multe tipuri de climă, iar România are argumente pentru a deveni lider în domeniu. Această diferență este esențială: există semnale de interes, există prezență publică NVIDIA la București, există declarații optimiste despre potențialul României, dar nu există o investiție asumată oficial. România nu poate comunica această temă ca pe o victorie câștigată. O poate trata ca pe o fereastră strategică. Inteligența artificială caută energie livrabilă Pentru NRG-IA, subiectul nu aparține doar zonei IT. Un centru de date AI este infrastructură energetică, nu doar infrastructură digitală. NVIDIA formulează deja această direcție la nivel european: dezvoltarea infrastructurii AI cere sisteme avansate, teren, facilități, acces la energie sustenabilă, specialiști și parteneriate. Compania lucrează în Europa cu actori din Franța, Marea Britanie, Germania, Italia și telecomunicații europene pentru infrastructură AI și cloud suveran. Agenția Internațională pentru Energie arată dimensiunea fenomenului. Centrele de date au consumat aproximativ 415 TWh de electricitate în 2024, adică circa 1,5% din consumul mondial de energie electrică, iar consumul lor ar urma să depășească 945 TWh până în 2030. AI-ul reprezintă principalul motor al acestei creșteri. Această creștere schimbă competiția dintre țări. Un centru de date orientat spre AI poate consuma cât o unitate industrială energointensivă, iar consumul se concentrează local, în noduri precise de rețea. IEA avertizează că aproximativ 20% dintre proiectele planificate de centre de date ar putea întârzia dacă riscurile de rețea nu sunt rezolvate, iar construirea liniilor noi de transport poate dura între patru și opt ani în economiile avansate. Aici apare miza românească. Nu contează doar câți MW regenerabili sunt instalați sau anunțați. Contează dacă energia poate fi livrată continuu, dacă rețeaua permite racordarea rapidă, dacă există stocare, dacă există contracte credibile pe termen lung și dacă instituțiile pot coordona un proiect care atinge simultan energie, tehnologie, teren, autorizare, fiscalitate, securitate cibernetică și infrastructură de comunicații. Regenerabilele sunt avantaj, rețeaua este testul HotNews notează că România are aproximativ 3,7 GW instalați în parcuri fotovoltaice, la care se adaugă 3,6 GW în panourile prosumatorilor, iar în următorii trei ani capacitatea fotovoltaică instalată ar putea ajunge la 10–11 GW. În eolian, capacitatea instalată este indicată la aproximativ 3,1 GW, cu estimări de dublare până în 2030. Aceste cifre explică de ce România poate deveni interesantă pentru dezvoltatorii de infrastructură AI. Sudul și sud-estul țării combină teren, resursă solară, proiecte eoliene, proximitate față de infrastructură energetică și posibilitatea integrării cu stocare. Dar regenerabilele aduc și o provocare: un centru AI nu funcționează doar în orele cu soare sau vânt. El are nevoie de putere disponibilă 24/7, calitate a alimentării, redundanță și stabilitate. Un proiect de tip hyperscale poate transforma…