Petrolul Brent scade cu până la 10% după alegerile din SUA, deși patru petroliere au fost lovite în Strâmtoarea Ormuz — NRG-IA

Piața mondială a petrolului traversează o ruptură rară între tranzacțiile financiare de pe bursele de mărfuri și realitatea militară din Golful Persic. Cotația țițeiului de referință european Brent a scăzut brusc cu 8% până la 10% în ultimele 48 de ore, coborând de peste pragul de 104 dolari pe baril în coridorul de 94,6–103,6 dolari pe baril, în funcție de scadența contractelor și de volatilitatea sesiunii. Vânzarea masivă a fost declanșată de calculele politice de după alegerile parțiale pentru Congresul Statelor Unite din 3 noiembrie, traderii pariind că noul raport de forțe de la Washington va determina administrația americană să accelereze o soluție diplomatică în războiul cu Iranul. Această ieftinire pe hârtie s-a produs însă exact în ziua în care riscul fizic de pe teren a atins un nou punct critic. Miercuri, 4 noiembrie, oficialii iranieni au raportat distrugerea a patru petroliere de către mine navale în apropierea Strâmtorii Ormuz, principala arteră energetică a planetei. În timp ce fondurile speculative vindeau contracte futures la Londra și New York pe baza așteptărilor de pace, datele de transport maritim confirmau că exporturile de țiței din Orientul Mijlociu s-au redus deja cu 1 milion de barili pe zi în luna octombrie, coborând la o medie de 17,1 milioane de barili pe zi. Pariul de pe Wall Street împotriva minelor navale din Golful Persic Divergența dintre scăderea cotațiilor bursiere și agravarea blocajului maritim se explică prin modul în care funcționează „prima de risc geopolitic” pe piețele financiare. Peste nivelul de 104 dolari pe baril, prețul petrolului încorpora o primă speculativă consistentă, construită de fondurile de investiții și de sistemele algoritmice de tranzacționare pentru scenariul unei întreruperi totale a navigației în Golful Persic. Imediat după închiderea urnelor în Statele Unite, marii administratori de fonduri au evaluat că presiunea internă legată de costul vieții și de prețul carburanților va împinge Casa Albă spre negocieri rapide cu Teheranul pentru încheierea conflictului început în februarie 2026. Lichidarea simultană a pozițiilor de cumpărare pentru marcarea profitului a împins cotațiile futures cu livrare pe lunile următoare până spre minimul de 94,6 dolari pe baril, în timp ce barilii fizici cu livrare imediată s-au menținut în zona superioară a intervalului, la 103,6 dolari. Acest ecart neobișnuit de larg între prețul petrolului disponibil acum și cel al contractelor la termen arată că rafinăriile continuă să plătească scump pentru marfa reală, chiar dacă speculatorii financiari vând contractele pe lunile viitoare. În apele Strâmtorii Ormuz, apariția minelor navale schimbă radical ecuația comercială pentru transportatori. Dincolo de pagubele materiale directe raportate miercuri de partea iraniană asupra celor patru tancuri petroliere, amenințarea minelor are un efect de multiplicare asupra costurilor de asigurare. Companiile de asigurări maritime de la Londra își evaluează riscul pe baza siguranței fizice a șenalului navigabil, nu pe baza speculațiilor diplomatice. O singură rută minată determină creșterea exponențială a primelor de asigurare de război și determină armatorii să își oprească navele în afara Golfului, fenomen vizibil deja în scăderea cu 1 milion de barili pe zi a livrărilor din regiune în luna octombrie. De ce Goldman Sachs și Morgan Stanley mențin ținta de 105 dolari pe baril Confruntate cu această prăpastie între optimismul bursier și contracția fizică a ofertei, două dintre cele mai influente bănci de investiții din lume pe piața mărfurilor, Goldman Sachs și Morgan Stanley, au ales să ignore corecția de moment și și-au majorat prognozele pentru prețul petrolului Brent la 105 dolari pe baril pentru finalul anului 2026. Analiza băncilor se bazează pe realitatea bilanțului energetic global: pierderea a 1 milion de barili pe zi din exporturile Orientului Mijlociu echivalează cu dispariția a aproximativ 1% din întregul consum mondial de petrol, într-o perioadă în care cererea sezonieră de iarnă este în creștere. Presiunea asupra ofertei fizice disponibile pentru Europa a fost amplificată miercuri, 4 noiembrie, și de un incident tehnic major în Marea Nordului. Grupul norvegian de stat Equinor a fost nevoit să oprească de urgență producția de petrol și gaze de pe platforma offshore Visund în urma unui incendiu izbucnit la instalațiile electrice, scoțând din piață și un flux de 13,2 milioane de metri cubi de gaze pe zi. Această avarie se suprapune peste șocul istoric din sectorul gazelor naturale lichefiate, unde blocajul din Ormuz a redus livrările din Qatar și Emiratele Arabe Unite cu peste 60 de miliarde de metri cubi între martie și octombrie, forțând compania QatarEnergy să își prelungească starea de forță majoră până la sfârșitul lunii decembrie și să devină, în mod paradoxal, cel mai mare cumpărător de LNG din Statele Unite. Dacă așteptările privind un acord diplomatic rapid între Washington și Teheran nu se concretizează în următoarele…