Petrolul cade după redeschiderea Hormuz: ce urmează pentru carburanți și pentru România — NRG-IA

Piața a tăiat prima de panică aproape instantaneu Petrolul a înregistrat vineri o scădere abruptă după ce Iranul a anunțat că trecerea navelor comerciale prin Strâmtoarea Hormuz este deschisă pe durata actualei perioade de armistițiu. Brent a închis la 90,38 dolari/baril, în scădere cu 9,07%, iar WTI la 83,85 dolari/baril, în scădere cu 11,45%, după ce în timpul sesiunii coborâseră chiar la 86,09 dolari, respectiv 80,56 dolari. Reuters notează că ambele contracte au avut cea mai mare scădere zilnică din 8 aprilie. Mișcarea a fost alimentată de două semnale simultane: deschiderea traficului comercial prin Hormuz și perspectiva unor negocieri suplimentare între Statele Unite și Iran. Reuters arată că un oficial iranian a spus că toate navele pot naviga prin strâmtoare, deși tranzitul trebuie coordonat cu Garda Revoluționară, iar datele de tracking au arătat circa 20 de nave deplasându-se din Golf spre ieșirea prin Hormuz. Scăderea este reală, dar nu echivalează cu revenirea la normal Ceea ce s-a prăbușit vineri nu a fost criza energetică în sine, ci prima extremă de risc acumulată în ultimele două săptămâni. Reuters citează analiști Gelber & Associates spunând că piața „dezumflă” rapid riscul excepțional și revine la prețuirea normalizării fluxurilor, nu a scenariului de întrerupere totală. Tot Reuters avertizează însă că această repoziționare este condiționată de menținerea deschiderii strâmtorii și de progres real în negocierile dintre Washington și Teheran. Există și un motiv tehnic pentru care Europa nu poate trata această cădere de preț ca pe o rezolvare instantanee. Potrivit Reuters, este nevoie de aproximativ 21 de zile pentru ca un vas să ajungă din Golf la Rotterdam, principalul port de țiței al regiunii. Asta înseamnă că piața europeană poate rămâne tensionată chiar dacă pe ecrane se vede deja o corecție brutală a cotațiilor futures. Oferta pierdută rămâne uriașă, chiar dacă strâmtoarea s-a redeschis Dimensiunea reală a șocului nu se vede cel mai bine în prețul de închidere de vineri, ci în volumul de energie lipsit deja din piață. Reuters estimează, pe baza datelor Kpler și a propriilor calcule, că de la începutul războiului au dispărut din piața globală peste 500 de milioane de barili de țiței și condensat, adică cea mai mare întrerupere de ofertă energetică din istoria modernă. La un preț mediu de aproximativ 100 de dolari/baril pe durata conflictului, asta înseamnă peste 50 de miliarde de dolari în petrol neprodus. Reuters mai arată că, numai în martie, statele arabe din Golf au pierdut circa 8 milioane de barili pe zi de producție de țiței, iar de la sfârșitul lui martie întreruperile de producție au atins aproximativ 12 milioane bpd. În paralel, stocurile globale onshore de țiței au scăzut cu aproximativ 45 de milioane de barili doar în aprilie. Cu alte cuvinte, piața a primit vineri o veste bună despre circulația navelor, dar nu și o refacere instantanee a producției și infrastructurii pierdute. IEA avertizează că refacerea completă poate dura ani Agenția Internațională a Energiei transmite unul dintre cele mai importante avertismente ale zilei. Șeful IEA, Fatih Birol, a spus că refacerea producției energetice pierdute în Orientul Mijlociu poate dura aproximativ doi ani în ansamblu, chiar dacă ritmul va varia de la o țară la alta. El a adăugat că piața subestimează consecințele unei închideri prelungite a Hormuz și că, dacă strâmtoarea nu rămâne efectiv deschisă, trebuie așteptate prețuri semnificativ mai mari. Tot Reuters notează că în martie nu au mai fost încărcate noi petroliere, iar lipsa acelor livrări începe să devină vizibilă în piețe. Asta înseamnă că redeschiderea de acum poate opri agravarea crizei, dar nu șterge automat golurile create deja în lanțul global de aprovizionare. Ce înseamnă pentru România Pentru România, prima consecință potențială este una favorabilă: dacă scăderea petrolului se menține și se transmite din piața angro în lanțul de distribuție, poate apărea spațiu suplimentar de calmare a prețurilor la pompă. Acest efect ar veni peste măsurile deja luate de statul român în martie, când Guvernul a plafonat adaosurile la carburanți, a limitat exporturile pentru șase luni și a aprobat un ajutor de stat de 652 milioane lei pentru transportatori. Reuters consemna atunci că România avea rezerve interne suficiente pentru aproximativ 45 de zile de consum. Dar efectul favorabil nu este garantat și nici instantaneu. România cumpără la prețuri aliniate pieței internaționale, iar dacă redeschiderea Hormuz rămâne fragilă, dacă negocierile SUA-Iran se împotmolesc sau dacă piața fizică rămâne tensionată, o parte din corecția de pe ecrane se poate evapora rapid. Pentru piața locală, știrea bună de azi este o fereastră de respiro, nu o certitudine de ieftinire structurală. Aceasta este o inferență susținută de faptul că piața globală a pierdut deja volume foarte mari, iar Reuters și IEA descriu refacerea ca lentă și incertă.