Petrolul sare peste 105 dolari după ce Trump respinge răspunsul Iranului la planul SUA — NRG-IA

Prețurile petrolului au crescut puternic luni, după ce președintele american Donald Trump a respins răspunsul Iranului la propunerea SUA de pace, într-un nou semnal că tensiunile din Golful Persic pot prelungi blocajul din Strâmtoarea Hormuz. Potrivit Reuters, Brent a urcat cu 4,16 dolari, respectiv 4,11%, până la 105,45 dolari/baril, iar WTI a crescut cu 4,38 dolari, respectiv 4,59%, până la 99,80 dolari/baril, la ora 03:40 GMT. Creșterea vine după ce ambele contracte pierduseră aproximativ 6% săptămâna trecută, pe fondul speranțelor că un acord ar putea permite reluarea tranzitului petrolier prin Hormuz. Răspuns iranian respins rapid de Washington Iranul a transmis duminică răspunsul la cea mai recentă propunere americană prin intermediul mediatorilor pakistanezi, potrivit Associated Press. Trump a respins rapid răspunsul într-o postare publică, folosind formula „TOTALLY UNACCEPTABLE!”. Televiziunea de stat iraniană a relatat că Teheranul a respins propunerea SUA ca echivalând cu o capitulare și a insistat asupra unor condiții precum reparații de război din partea SUA, suveranitate deplină asupra Strâmtorii Hormuz, ridicarea sancțiunilor și eliberarea activelor iraniene blocate. Propunerea Washingtonului viza încheierea războiului, redeschiderea strâmtorii și limitarea programului nuclear iranian. Din perspectiva pieței, mesajul important nu este doar eșecul diplomatic punctual, ci faptul că scenariul reluării rapide a tranzitului prin Hormuz devine din nou incert. Hormuz nu este doar o strâmtoare: este supapa energetică a Golfului Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Agenția Internațională pentru Energie arată că aproximativ 20 milioane barili/zi de petrol, echivalentul a circa 25% din comerțul maritim mondial cu petrol, tranzitează această rută. Tot prin Hormuz trece aproximativ 19% din comerțul global cu LNG, inclusiv cea mai mare parte a exporturilor de LNG ale Qatarului și Emiratelor Arabe Unite. Datele IEA arată și limita rutelor alternative. Capacitatea disponibilă pentru redirecționarea țițeiului în afara strâmtorii este estimată la doar 3,5–5,5 milioane barili/zi, mult sub volumele care trec în mod normal prin Hormuz. Aceasta explică reacția rapidă a pieței: chiar și o perturbare de scurtă durată poate avea efecte semnificative asupra prețurilor, iar o perturbare prelungită afectează simultan petrolul, produsele petroliere, LNG-ul, transportul maritim și costurile de asigurare. Piața reacționează la fiecare semnal politic Reuters citează analiști care descriu piața petrolului ca fiind dominată de știrile geopolitice venite din Washington și Teheran. În acest context, fiecare respingere, avertisment sau semnal de negociere poate mișca prețurile brusc. Această volatilitate vine după o perioadă deja severă pentru piața petrolului. În raportul din aprilie, IEA arăta că oferta globală de petrol a scăzut cu 10,1 milioane barili/zi în martie, până la 97 milioane barili/zi, pe fondul atacurilor asupra infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu și al restricțiilor asupra mișcării petroliere prin Hormuz. IEA a mai indicat că exporturile petroliere ale producătorilor din Golf au scăzut puternic în martie, iar exporturile prin Strâmtoarea Hormuz au coborât la aproximativ 10% din nivelurile de dinaintea războiului. De ce contează pentru Europa și România Europa nu este principala destinație a petrolului care trece prin Hormuz, însă nu este protejată de efectele de preț. Petrolul este o marfă globală: o perturbare majoră într-un punct critic al fluxurilor către Asia se transmite rapid în cotațiile Brent, în costurile produselor petroliere, în prețurile transportului și, indirect, în inflație. Pentru România, efectul nu se vede printr-o dependență directă masivă de țițeiul din Hormuz, ci prin prețul internațional al petrolului, motorină, benzină, costuri logistice și presiune inflaționistă. Dacă Brent rămâne peste 100 dolari/baril, presiunea se poate transmite în economie prin carburanți, transport, agricultură, industrie și costuri de import. Riscul suplimentar vine din LNG. Dacă tensiunile din Hormuz afectează exporturile de gaze naturale lichefiate din Golf, piața europeană poate resimți presiuni indirecte, chiar dacă fluxurile principale merg spre Asia. Într-o piață globală a LNG, o perturbare în Asia poate împinge cumpărătorii să concureze mai agresiv pentru volume alternative. Ce urmează Reuters notează că Trump urmează să discute tema Iranului cu președintele Chinei, Xi Jinping, în contextul în care Beijingul are influență asupra Teheranului și este un actor major în cererea globală de energie. Punctul critic rămâne același: dacă negocierile se reactivează și tranzitul prin Hormuz se normalizează, piața poate reduce prima de risc. Dacă blocajul continuă, petrolul rămâne expus la noi salturi de preț, iar costurile energetice pot redeveni un canal major de transmitere a crizei geopolitice în economie.