Petrolul Brent scade la 103 dolari. Negocierile SUA–Iran și criza din Strâmtoarea Hormuz — NRG-IA

Prețul petrolului Brent a coborât miercuri, 4 noiembrie 2026, la 103,34 dolari pe baril, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a ajuns la 95,56 dolari, după două sesiuni consecutive de scădere. Piața reacționează la posibilitatea unui acord între Statele Unite și Iran, care ar putea reduce riscurile asupra aprovizionării mondiale și ar putea permite normalizarea treptată a transporturilor prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute petroliere ale lumii. Potrivit Reuters, contractele futures Brent pierdeau 0,25% în primele tranzacții de miercuri, iar WTI scădea cu 0,55%. Marți, Brent închisese la 103,60 dolari pe baril, cel mai redus nivel de închidere din 7 octombrie, după o scădere de aproximativ 1%. Corecția a continuat astfel declinul puternic de luni, când cotațiile internaționale pierduseră peste 7% pe fondul speranțelor privind o soluție diplomatică la conflictul din Orientul Mijlociu. Scăderea prețurilor evidențiază influența negocierilor geopolitice asupra piețelor energetice. În ultimele luni, conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran a perturbat transporturile petroliere din Golful Persic, a redus disponibilitatea anumitor produse rafinate și a determinat consumarea unor cantități importante din stocurile mondiale. Posibilitatea restabilirii fluxurilor comerciale reduce presiunea asupra cotațiilor, însă amploarea efectelor economice depinde de măsurile concrete care vor fi convenite și aplicate. Petrolul pierde peste 8% în două zile, pe fondul speranțelor de pace Schimbarea sentimentului pieței a început luni, 2 noiembrie, când informațiile privind intensificarea negocierilor dintre Iran și mediatorii din Qatar au alimentat așteptările unei înțelegeri cu Washingtonul. Petrolul Brent a închis sesiunea la 104,77 dolari pe baril, după o scădere de 7,63%, în timp ce WTI a pierdut 7,36%, ajungând la 96,46 dolari. Marți, scăderea a continuat, deși într-un ritm mai redus. Brent a închis la 103,60 dolari, iar WTI la 96,09 dolari pe baril. În numai două sesiuni, cotația Brent a pierdut aproximativ 8,7% din valoare, o ajustare importantă pentru o piață care a traversat luni de perturbări majore ale aprovizionării. Investitorii au reacționat în primul rând la perspectiva diminuării riscului geopolitic. O parte din prețul petrolului reflectă cantitățile disponibile efectiv pe piață, dar și riscul ca livrările viitoare să fie întrerupte. Atunci când probabilitatea unei escaladări militare scade, participanții la piață pot reduce prima de risc inclusă în cotații, chiar înainte ca oferta fizică să crească. Această relație explică rapiditatea reacției bursiere. Un posibil acord poate modifica imediat așteptările comerciale, în timp ce reluarea producției, încărcarea petrolierelor și reconstruirea lanțurilor logistice necesită timp. În consecință, prețurile futures pot scădea anticipând normalizarea pieței, fără ca volumele efectiv livrate să fi revenit deja la nivelurile anterioare conflictului. Negocierile SUA–Iran avansează prin Qatar, dar acordul rămâne incert Qatarul joacă un rol central în eforturile diplomatice pentru încheierea conflictului. La începutul săptămânii, oficiali iranieni au participat la discuții cu mediatorii qatarezi, iar un proiect de propunere a fost transmis între părți. Negocierile urmăresc inclusiv stabilirea condițiilor pentru reluarea circulației maritime prin Strâmtoarea Hormuz și încetarea măsurilor militare și economice aplicate în timpul războiului. Ministerul iranian de Externe a indicat că discuțiile au la bază o propunere formulată anterior de Teheran, care include redeschiderea strâmtorii și încetarea blocadei navale americane. Autoritățile iraniene au sugerat că anumite măsuri ar putea fi aplicate într-un calendar accelerat, dacă părțile ajung la o înțelegere asupra condițiilor. Totuși, un oficial iranian de rang înalt a declarat marți pentru Reuters că Statele Unite și Iranul se află încă departe de un acord. Divergențele privesc atât cerințele politice și de securitate, cât și succesiunea măsurilor care ar trebui aplicate. Teheranul solicită, între altele, ridicarea unor sancțiuni și încetarea blocadei, în timp ce Washingtonul urmărește garanții privind securitatea regională și programul nuclear iranian. Situația diplomatică este complicată și de continuarea incidentelor militare. Statele Unite au efectuat lovituri asupra unor obiective de pe insula iraniană Qeshm, în apropierea Strâmtorii Hormuz. Un oficial american a descris operațiunea drept defensivă, precizând că au fost vizate sisteme de rachete sol-aer utilizate împotriva unor mijloace americane. Un alt oficial a caracterizat atacurile drept limitate, fără a indica reluarea unei campanii militare de amploare. În paralel, președintele Donald Trump a declarat pentru Financial Times că Statele Unite nu au planuri imediate pentru noi lovituri asupra Iranului. Mesajele diplomatice și incidentele militare continuă astfel să influențeze în direcții opuse așteptările pieței.…