Shell și Equinor avertizează că rezervele de siguranță ale pieței energetice se reduc după pierderi masive de ofertă — NRG-IA

Piața mondială a energiei a absorbit în ultimele luni un șoc de o amploare excepțională, dar capacitatea sistemului de a continua să facă acest lucru începe să se reducă. Potrivit estimărilor prezentate de Shell, de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu au lipsit din oferta disponibilă aproximativ 36 de milioane de tone de LNG și 1,6 miliarde de barili de țiței și condensat . Economistul-șef al Shell Trading, Adam Ritchie, avertizează că mecanismele care au amortizat aceste pierderi devin mai slabe. Anders Opedal, directorul general al Equinor, transmite o evaluare similară și estimează că efectele pot deveni mai vizibile pentru consumatori în lunile următoare. Cifrele explică dimensiunea presiunii acumulate. Comerțul mondial cu LNG a fost de aproximativ 422 de milioane de tone în 2025, potrivit Shell. Cele 36 de milioane de tone estimate ca ofertă pierdută de la începutul conflictului sunt astfel echivalente cu aproximativ 8,5% din întregul volum de LNG tranzacționat global anul trecut. În petrol, cele 1,6 miliarde de barili de țiței și condensat indisponibilizați cumulativ au fost absorbiți fără ca piața mondială să rămână fizic fără combustibil. Explicația este însă tocmai cea care preocupă acum marile companii energetice: lumea a folosit intens stocurile, flexibilitatea logistică, producția alternativă și reducerea consumului pentru a acoperi diferența. Piața a rezistat consumându-și propriile rezerve de flexibilitate O parte importantă a petrolului care nu a mai ajuns pe piață din fluxurile normale a fost înlocuită cu barili existenți deja în depozite. Agenția Internațională pentru Energie estimează că stocurile mondiale observate de petrol au scăzut cu aproximativ 507 milioane de barili între februarie și sfârșitul lunii august , ceea ce corespunde unei extrageri medii de aproximativ 2,8 milioane de barili pe zi. Numai în august, reducerea a fost de aproximativ 95 de milioane de barili. Această cifră nu poate fi scăzută direct din estimarea Shell de 1,6 miliarde de barili, deoarece cele două serii măsoară lucruri diferite. Împreună arată însă cum a funcționat sistemul: o parte din petrolul care nu a mai venit din fluxurile așteptate a fost înlocuită prin consumarea rezervelor acumulate anterior. Acest mecanism are o limită fizică. Fiecare baril scos din stoc pentru a echilibra piața astăzi înseamnă un baril mai puțin disponibil pentru următoarea perturbare și un volum care va trebui ulterior înlocuit. Prețurile mari au eliminat o parte din cerere Al doilea amortizor a fost consumul. Prețurile ridicate ale LNG au redus cumpărăturile unor economii asiatice și, în special, cererea care putea fi amânată sau înlocuită. Acest fenomen a permis Europei să atragă mai multe cargouri înaintea iernii, într-un moment în care depozitele sale sunt insuficient refăcute. Echilibrarea prin reducerea cererii are însă un cost economic real. Gazul nu devine mai abundent atunci când un consumator industrial renunță să-l cumpere pentru că este prea scump. Pur și simplu, competiția pentru volumul disponibil scade. Același mecanism poate funcționa în transport, industrie și alte sectoare intensive energetic: prețul suficient de mare reduce consumul și reechilibrează piața, dar această stabilizare vine prin diminuarea activității economice sau înlocuirea combustibilului. Shell include tocmai această cerere mai slabă, în special din China, printre mecanismele care au ajutat piața să treacă prin primele luni ale șocului. Rutele alternative au ținut petrolul în mișcare Logistica a reprezentat al treilea mare amortizor. Petrolierele au fost redirecționate, exportatorii au folosit infrastructură alternativă, iar capacitățile de conducte disponibile au devenit active strategice. Arabia Saudită a dus East-West Pipeline la capacitatea maximă de 7 milioane de barili pe zi pentru a transporta petrol spre Yanbu, pe coasta Mării Roșii, evitând Hormuz. Când această rută a fost afectată în septembrie, Aramco a început să ofere unor cumpărători asiatici petrol prin transferuri navă-la-navă în largul Sohar, Oman. Noua configurație nu înlocuiește capacitatea Petroline, dar arată cât de mult depinde echilibrul pieței de găsirea permanentă a unor soluții logistice alternative. Problema apare atunci când și aceste rute ajung să fie folosite aproape de limitele lor sau devin ele însele vulnerabile. Flexibilitatea fizică a sistemului energetic mondial nu este nelimitată. Americile produc mai mult, dar nu pot acoperi întregul deficit Creșterea producției din afara principalelor zone afectate a oferit încă un strat de protecție. IEA estimează că producătorii din Americi vor adăuga aproximativ 1,4 milioane de barili pe zi la oferta non-OPEC+ în 2026. În LNG, extinderea producției nord-americane și performanțele mai bune ale unor instalații de lichefiere au adus de asemenea volume suplimentare. Compensarea rămâne însă incompletă. IEA estimează pentru 2026 o ofertă mondială de petrol de aproximativ 100,7 milioane de barili pe zi , cu 5,7…