Proiecte PNRR finalizate, dar neracordate electric: Guvernul pregătește recepția intermediară — NRG-IA

România intră în ultimele luni ale PNRR cu o problemă care pare administrativă, dar este profund energetică: proiecte publice finalizate fizic nu pot fi închise complet pentru că nu sunt încă racordate la rețeaua electrică. Guvernul pregătește o modificare legislativă prin care aceste investiții ar putea primi o formă de recepție intermediară, înainte de recepția finală, dacă lucrările sunt terminate, iar blocajul ține de alimentarea cu energie electrică. Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că soluția este discutată cu Comisia Europeană și ar urma să permită decontarea proiectelor finalizate, dar încă neracordate. Miza este directă: investițiile realizate cu bani europeni să nu fie pierdute sau penalizate doar pentru că racordarea electrică întârzie din motive care pot depăși controlul beneficiarului. Lucrări terminate, funcționare blocată Un proiect public poate ajunge în situația paradoxală în care clădirea este ridicată, echipamentele sunt instalate, lucrările sunt terminate, dar investiția nu poate funcționa normal pentru că nu are alimentare electrică finalizată. În logica PNRR, această diferență devine critică: finalizarea fizică nu este întotdeauna același lucru cu punerea efectivă în funcțiune. Recepția intermediară ar crea o etapă juridică între șantier terminat și investiție complet operațională. Statul ar putea constata că partea esențială a lucrării a fost realizată, fără să pretindă că proiectul este deja funcțional în sens deplin. Recepția finală ar rămâne legată de racordarea completă, testarea și punerea în operare. Această separare poate deveni decisivă pentru școli, clădiri publice, spitale, centre sociale, proiecte de eficiență energetică sau investiții locale unde alimentarea electrică este condiție de funcționare. Fără o procedură clară, un proiect terminat poate rămâne suspendat între realitatea din teren și regulile de decontare. PNRR intră în presiunea termenului final PNRR are un calendar rigid. Reformele și investițiile trebuie finalizate în 2026, iar ultima cerere de plată trebuie transmisă Comisiei Europene până la 30 septembrie 2026, potrivit declarațiilor oficiale citate de Agerpres. Alte relatări indică drept reper operațional data de 31 august 2026 pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor. În acest calendar, câteva luni pot decide dacă o investiție rămâne finanțabilă sau devine problemă bugetară pentru stat și autorități locale. Bolojan a avertizat anterior că România are peste 20.000 de proiecte PNRR care trebuie finalizate până la sfârșitul lunii august, iar ulterior a anunțat verificări pentru mii de proiecte aflate în risc de întârziere. Recepția intermediară apare astfel ca o soluție de protecție pentru proiectele care au trecut de etapa critică a lucrărilor, dar sunt ținute pe loc de racordarea electrică. Măsura nu prelungește termenul PNRR și nu transformă automat un proiect în investiție funcțională, dar poate evita situația în care o lucrare executată este tratată administrativ ca nefinalizată. Rețeaua electrică devine filtru de absorbție Blocajul arată o schimbare importantă pentru investițiile publice. În multe proiecte, problema finală nu mai este doar construcția, achiziția sau montajul. Problema finală devine racordarea la rețeaua electrică. O clădire reabilitată energetic, o stație de încărcare, un centru public modernizat sau o investiție cu echipamente electrice depind de capacitatea rețelei, de avize, de lucrări ale operatorului, de calendarul distribuitorului și de procedurile de punere sub tensiune. Fără această etapă, banii europeni pot ajunge într-un punct mort: investiția există, dar serviciul public nu este livrat. Pentru NRG-IA, aceasta este dimensiunea de sistem a subiectului: PNRR nu se lovește doar de birocrație, ci de infrastructura electrică. Rețeaua devine condiție de absorbție, nu simplu detaliu tehnic. Întârzierile administrative amplifică riscul Contextul este deja tensionat la nivelul Ministerului Energiei. În mai 2026, Bolojan a vorbit despre întârzieri mari în proiectele PNRR gestionate de minister: în primele patru luni ale anului fuseseră făcute plăți de 60 milioane euro, existau cereri de plată de 135 milioane euro neprocesate, iar 82 de cereri erau în așteptare. Aceeași situație includea, potrivit Mediafax, peste 400 milioane euro care mai trebuiau achitați, fără a include toate cererile depuse și nerezolvate. Acest fundal face ca blocajele de racordare să devină și mai periculoase: fiecare întârziere tehnică se adaugă peste întârzieri administrative, verificări, plăți și termene europene. Recepția intermediară poate reduce presiunea pe proiectele bune, dar nu poate înlocui recuperarea întârzierilor. Dacă lucrările nu sunt finalizate fizic, o recepție provizorie nu ar trebui să acopere lipsa de progres. Dacă lucrările sunt finalizate, iar racordarea depinde de rețea sau de proceduri externe, mecanismul poate separa proiectele reale de proiectele rămase în urmă. ATR-urile speculative apasă pe aceeași rețea Tema racordării…