Preț energie electrică 20 octombrie 2026: 2.500 lei/MWh pe PZU, Cernavodă oprită — NRG-IA

Piața energiei electrice din România înregistrează o nouă scumpire puternică pentru ziua de marți, 20 octombrie 2026. Datele oficiale publicate de OPCOM arată că prețul mediu pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) a ajuns la 1.639,69 lei/MWh, echivalentul a 307,24 euro/MWh. Într-un interval de tranzacționare de 15 minute, prețul atinge 2.500 lei/MWh, unul dintre cele mai clare semnale ale presiunii existente asupra sistemului energetic. Scumpirea intervine într-un moment de vulnerabilitate a producției naționale. Ambele reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă sunt oprite, în condițiile nivelului redus al Dunării, iar producția hidroenergetică din regiune este afectată de condițiile hidrologice. În același timp, disponibilitatea redusă a unor capacități nucleare din țările vecine și costurile ridicate ale producerii electricității din gaze naturale limitează posibilitățile de compensare prin energie mai ieftină. Rezultatul este o piață în care lipsa unor capacități importante de producție se reflectă în prețurile pentru livrarea electricității, chiar dacă sistemul continuă să dispună de alte surse și de posibilitatea schimburilor transfrontaliere. Prețul mediu crește cu 9,31% într-o singură zi și depășește 307 euro/MWh Energia electrică pentru 20 octombrie a fost tranzacționată în sesiunea PZU din 19 octombrie, când participanții la piață au stabilit prețurile și cantitățile pentru fiecare dintre cele 96 de intervale de câte 15 minute ale zilei următoare. Prețul mediu rezultat, de 1.639,69 lei/MWh, reprezintă o creștere de 9,31% față de ziua precedentă, potrivit indicatorilor publicați de OPCOM. Creșterea este semnificativă și în perspectiva ultimelor zile. Pentru 14 octombrie, prețul mediu zilnic fusese de aproximativ 1.183 lei/MWh. În numai șase zile, indicatorul a avansat cu aproape 39%, ceea ce evidențiază deteriorarea condițiilor de ofertă și presiunea exercitată asupra formării prețurilor. Valoarea maximă din 20 octombrie, de 2.500 lei/MWh, echivalează cu 2,50 lei/kWh pentru energia tranzacționată angro în intervalul respectiv. La polul opus, cel mai mic preț din zi este de aproximativ 1.068 lei/MWh. Diferența dintre aceste niveluri arată cât de mult poate varia costul energiei între perioadele cu disponibilități diferite de producție și cerere. Un detaliu relevant este și distribuția prețurilor pe parcursul zilei. OPCOM indică o medie de 1.560,68 lei/MWh pentru intervalele de vârf definite de piață, în timp ce media intervalelor din afara acestora ajunge la 1.718,70 lei/MWh. Această configurație arată că energia rămâne scumpă și în perioade care, în condiții obișnuite, pot beneficia de o cerere mai redusă. Pe PZU au fost tranzacționate aproximativ 38.314 MWh pentru ziua de livrare 20 octombrie. Acest volum reprezintă energia tranzacționată pe piața respectivă, nu consumul total de electricitate al României, care este acoperit și prin alte contracte și mecanisme comerciale. Oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă elimină aproximativ 1.400 MW de producție nucleară Una dintre cele mai importante cauze ale presiunii asupra prețurilor este indisponibilitatea simultană a celor două unități nucleare de la Cernavodă. Împreună, acestea reprezintă aproximativ 1.400 MW de capacitate de producție, care, în condiții normale de funcționare, asigură un aport constant și important la alimentarea sistemului energetic național. Nuclearelectrica a anunțat oficial, la 11 octombrie 2026, că ambele unități sunt menținute în stare oprită sigură, din cauza condițiilor hidrologice de pe Dunăre. Operatorul a precizat că securitatea nucleară este asigurată integral, iar oprirea afectează producția de electricitate. Reluarea funcționării depinde de revenirea nivelului apei la condiții care permit exploatarea în siguranță. Efectul economic al acestei indisponibilități este considerabil. Producția nucleară are avantajul unui aport stabil, independent de condițiile meteorologice pe termen scurt, și contribuie la acoperirea consumului de bază. Când aproximativ 1.400 MW lipsesc simultan din sistem, energia trebuie asigurată din alte capacități interne, din importuri sau dintr-o combinație a acestora. Într-o piață în care prețul fiecărui interval este influențat de echilibrul dintre ofertă și cerere, dispariția unei asemenea capacități poate crește importanța centralelor cu costuri variabile mai ridicate. Centralele pe gaze naturale devin astfel mai relevante pentru acoperirea necesarului, iar costul combustibilului poate influența suplimentar prețurile. Situația centralei nucleare este legată și de o problemă energetică mai amplă: nivelul redus al Dunării afectează simultan condițiile de exploatare ale unor instalații nucleare și disponibilitatea producției hidroenergetice. Același fenomen hidrologic poate limita, prin mecanisme diferite, două surse importante de electricitate. România resimte și deficitul regional de producție. Importurile nu garantează energie mai ieftină Presiunea asupra pieței românești este amplificată…