Prețul electricității pe PZU scade cu 31% la 792 lei/MWh, sub nivelul din Germania — NRG-IA
Piața de Energie Autor: Ioana BuzoaicaPrețul mediu al energiei electrice pe Piața pentru Ziua Următoare operată de OPCOM a scăzut cu 31% într-o singură zi, până la 792 lei/MWh (148 euro/MWh) pentru livrările de vineri, 20 noiembrie 2026,…
Prețul mediu al energiei electrice tranzacționate pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) de la București, administrată de operatorul OPCOM, a coborât cu 31% într-o singură sesiune, ajungând la 792 lei/MWh, echivalentul a 148 euro/MWh, pentru energia livrată vineri, 20 noiembrie 2026. Cotația stabilită în urma licitațiilor din 19 noiembrie reprezintă cel mai scăzut nivel înregistrat pe bursa locală din 30 septembrie 2026, când media zilnică a fost de 763 lei/MWh, și marchează prima zi lucrătoare după data de 2 octombrie în care prețul mediu angro coboară sub pragul de 1.000 lei/MWh. Corecția bruscă întrerupe o perioadă de șase săptămâni în care România s-a aflat constant în fruntea clasamentului european al celor mai scumpe piețe angro de electricitate, depășind în repetate rânduri piețele vest-europene puternic industrializate. Mai mult, sesiunea pentru livrările din 20 noiembrie inversează temporar raportul regional de preț și plasează piața spot de la București sub nivelul înregistrat în Germania, cea mai mare piață de energie electrică a Uniunii Europene și principalul reper de preț pentru Europa Centrală. Schimbarea de direcție intervine într-un moment cu miză dublă pentru sectorul energetic autohton, prins între presiunea ofertelor comerciale ridicate pentru economie și pregătirea unor noi intervenții fiscale. În timp ce furnizorii și consumatorii industriali caută semnale de stabilizare după șocul de preț din octombrie, la nivelul Ministerului Energiei se discută introducerea unei noi scheme de suprataxare a producătorilor de electricitate, un instrument a cărui justificare economică depinde direct de nivelul și persistența prețurilor din piața angro. Șase săptămâni de deficit sever și vârfuri orare de criză pe bursa OPCOM Pentru a măsura proporțiile ieftinirii de vineri, evoluția trebuie raportată la dezechilibrul fizic sever care a dominat sistemul electroenergetic național pe parcursul lunii octombrie și în prima jumătate a lunii noiembrie. Timp de o lună și jumătate, piața spot de la București a funcționat sub efectul cumulativ al indisponibilităților din producția în bandă și al unei hidrologii critice, combinație care a forțat acoperirea consumului intern prin importuri scumpe și grupuri termoenergetice cu costuri marginale ridicate. Punctul culminant al acestei tensiuni a fost atins în luna octombrie, când oprirea simultană a ambelor reactoare nucleare de la Cernavodă a scos din baza sistemului o putere disponibilă esențială pentru echilibrarea rețelei în orice interval orar. Absența energiei nucleare s-a suprapus peste prăbușirea producției hidroelectrice, cauzată de debitul foarte scăzut al Dunării și de regimul prudent de exploatare a lacurilor de acumulare înaintea sezonului rece, împingând cotațiile orare de seară pe PZU până în zona de 2.500 lei/MWh. În acest interval, media zilnică a zilelor lucrătoare s-a menținut sistematic peste 1.000 lei/MWh, transformând România într-un importator dependent de fluxurile transfrontaliere exact în orele în care întreaga regiune sud-est europeană acuza un deficit similar de capacitate flexibilă. Într-o arhitectură de piață bazată pe prețul marginal, fiecare megawat-oră lipsă din surse nucleare sau hidro a fost înlocuit în ordinea de merit de centrale pe gaze naturale sau cărbune și de schimburi comerciale la cotații de avarie. Revenirea producției în bandă și aportul eolian schimbă ordinea de merit Scăderea de 31% consemnată pentru livrările din 20 noiembrie are la bază o modificare concretă a fundamentelor fizice de ofertă, atât la nivel intern, cât și pe coridoarele regionale cuplate. Reconectarea etapizată a capacităților nucleare de la Cernavodă a restabilit livrările previzibile de energie în bandă, eliminând o parte substanțială din golul de putere care îi obliga pe participanții la piață să liciteze agresiv pe segmentul spot pentru închiderea pozițiilor contractuale. Peste această bază stabilizată s-a adăugat un aport consistent al producției eoliene la scară regională, factor meteorologic care comprimă rapid prețurile pe piețele cuplate pentru ziua următoare. Atunci când parcurile eoliene din România și din statele central-europene injectează simultan volume mari de energie cu cost marginal apropiat de zero, acestea împing în afara pieței grupurile pe combustibili fosili în orele de zi și reduc presiunea pe liniile de interconexiune. Efectul imediat se vede în aplatizarea curbei zilnice de preț și în coborârea mediei aritmetice la 792 lei/MWh, un nivel care reflectă decuplarea temporară de la regimul de penurie din săptămânile anterioare. Totuși, dependența acestei corecții de regimul de vânt scoate în evidență fragilitatea echilibrului actual: cât timp rezerva hidroenergetică rămâne constrânsă de regimul hidrologic al toamnei, diferența dintre o zi cu prețuri de 148 euro/MWh și o revenire peste 200 euro/MWh stă în variația vitezei vântului și în disponibilitatea neîntreruptă a grupurilor mari de bază. Germania înfruntă o notă suplimentară de 16…
Ioana Buzoaica — Colectiv Editorial Independent
Echipa editorială NRG-IA monitorizează neîntrerupt dinamica pieței de energie, cadrul de reglementare ANRE și parametrii de telemetrie SEN/SNT. Livrăm analize obiective, ancorate strict în date oficiale și decizii verificate.
Consultă Carta Deontologică și Metodologia Editorială NRG-IA →