Prețul PZU urcă de la 345 la 1.682 lei/MWh în șase ore: solarul și vârful de seară — NRG-IA

România intră în ziua de 23 septembrie cu un preț mediu de 1.041,88 lei/MWh pe Piața pentru Ziua Următoare , dar această medie ascunde una dintre cele mai importante diferențe din piața electricității: energia valorează foarte diferit în funcție de ora în care este disponibilă. Seria orară arată prețul coborând de la 1.579,96 lei/MWh la ora 08:00 la 345,39 lei/MWh la ora 14:00 , pentru ca apoi să urce la 653,98 lei/MWh la ora 16:00, 1.204,75 lei/MWh la 18:00 și 1.682,49 lei/MWh la ora 20:00 . În numai șase ore, prețul crește de aproape 4,9 ori. OPCOM indică pentru întreaga zi un volum tranzacționat pe PZU de 36.631 MWh , iar cel mai mic preț pe un interval de 15 minute coboară la 290,76 lei/MWh. Maximul PT15 al zilei ajunge la 1.765,96 lei/MWh. Mai important decât maximul izolat este însă forma curbei: scump dimineața, mult mai ieftin în mijlocul zilei, apoi din nou foarte scump odată cu apropierea serii. Solarul schimbă valoarea energiei de-a lungul aceleiași zile Prețurile din 23 septembrie ilustrează efectul tot mai vizibil al producției fotovoltaice asupra pieței. În intervalele în care aceasta este ridicată, oferta suplimentară comprimă necesarul care trebuie acoperit de celelalte tehnologii și de importuri, iar prețurile pot coborî puternic. Un calcul realizat pe baza rezultatelor OPCOM pentru intervalul 08:00–17:00 indică pentru 23 septembrie o medie neponderată de 692,43 lei/MWh , folosită ca reper pentru fereastra solară. Este cu aproximativ o treime sub media Base de 1.041,88 lei/MWh a întregii zile. Diferența nu este singulară. Pe 21 septembrie, prețul Base a fost de 964,83 lei/MWh, în timp ce media aceleiași ferestre 08:00–17:00 a fost de 450,90 lei/MWh. Cu o zi înainte, pe 20 septembrie, Base-ul a fost de 731,27 lei/MWh, iar intervalul solar a coborât la o medie de numai 70,18 lei/MWh, cu 16 intervale de 15 minute în care prețurile au fost negative. Piața transmite astfel un semnal tot mai clar: energia disponibilă în orele cu producție fotovoltaică abundentă poate avea o valoare mult mai mică decât energia necesară după retragerea acestei producții. După-amiaza schimbă rapid balanța sistemului Datele operaționale din zilele precedente arată cât de repede poate dispărea aportul fotovoltaic odată cu apropierea serii. Pe 22 septembrie, producția solară medie observată era de aproximativ 1.181 MW la ora 16:00. O oră mai târziu cobora la aproximativ 632 MW, la ora 18:00 la 178 MW, iar la 19:00 ajungea la numai aproximativ 4 MW. În același interval, consumul creștea de la aproximativ 5.502 MW la ora 16:00 la circa 6.701 MW la ora 19:00. Această combinație obligă sistemul să înlocuiască într-un timp foarte scurt energia solară care dispare, exact într-un moment în care cererea rămâne ridicată. Producția hidro și pe gaze, celelalte centrale disponibile, stocarea și schimburile transfrontaliere devin atunci mult mai importante pentru echilibrarea balanței. Datele fizice din 22 septembrie arătau importuri nete de aproximativ 1.901 MW la ora 16:00 și aproximativ 2.471 MW la ora 19:00 . Aceste valori nu determină singure prețul stabilit cu o zi înainte pe PZU, dar descriu foarte bine presiunea pe care piața trebuie să o anticipeze pentru orele în care producția solară scade rapid. Lipsa Cernavodă elimină aproximativ 1.400 MW de producție nucleară Situația este amplificată în această perioadă de absența producției nucleare de la Cernavodă. Cele două unități, fiecare cu o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, au fost oprite pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării. Sistemul funcționează astfel fără aproximativ 1.400 MW de capacitate nucleară , o sursă care furnizează în mod normal energie în bandă și care acoperă o parte importantă a producției naționale. Premierul interimar Ilie Bolojan declara pe 10 septembrie că o repornire serioasă a centralei putea fi luată în calcul spre sfârșitul lunii, în funcție de evoluția debitelor Dunării. Efectul acestei absențe este deja vizibil în balanța energetică a perioadei. O analiză realizată de Ziarul Financiar pe baza datelor Transelectrica și OPCOM pentru intervalul 14 august–9 septembrie arată că volumele importate de România au fost cu aproape 50% mai mari decât în perioada comparabilă din 2025, în timp ce prețul spot mediu pentru intervalul analizat a fost de aproximativ 157 euro/MWh , față de 88 euro/MWh în aceeași perioadă a anului trecut. Cernavodă nu explică singură prețurile din 23 septembrie. Formarea prețului pe piața pentru ziua următoare depinde simultan de cererea prognozată, ofertele producătorilor, disponibilitatea centralelor, producția regenerabilă, schimburile transfrontaliere și condițiile piețelor vecine. Absența celor aproximativ 1.400 MW nucleari face însă balanța internă mai strânsă și reduce cantitatea de producție constantă disponibilă sistemului. Media de 1.042 lei/MWh ascunde adevărata problemă Prețul mediu al unei zile este util pentru comparații, dar devine insuficient pentru a descrie un sistem în care producția regenerabilă…