Solarul ajunge la 84,7% din consumul din rețea în România, iar prețul intrazilnic al energiei crește de 17 ori seara — NRG-IA

România a ajuns sâmbătă, 15 august, într-un punct care arată cât de mult s-a schimbat sistemul electric în numai câțiva ani. La ora 12:10, parcurile fotovoltaice dispecerizabile produceau 2.445 MW , echivalentul a 84,69% din consumul instantaneu de 2.887 MW indicat în sistem , iar împreună cu cei 382 MW eolieni ajungeau la aproape 98% din acest consum. În același moment, România exporta aproximativ 1.960 MW . Energia nucleară era la zero, după oprirea ambelor unități de la Cernavodă pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării. Cu toate acestea, sistemul avea la prânz suficientă producție pentru a acoperi consumul preluat din rețea și pentru a trimite aproape 2 GW peste graniță. Câteva ore mai târziu, tabloul economic era complet diferit. Pe Piața Intrazilnică administrată de OPCOM, prețul mediu ponderat pentru intervalul 14:00–15:00 era de 59,36 lei/MWh . Pentru intervalul 20:00–21:00 ajunsese la 1.027,64 lei/MWh — de aproximativ 17,3 ori mai mult . Cele două momente din aceeași zi surprind una dintre marile schimbări prin care trece sistemul energetic românesc. Problema nu mai este doar câtă capacitate de producție poate construi România. Devine tot mai important în ce ore este disponibilă energia și cât de bine poate fi mutată, consumată sau valorificată atunci când producția depășește cererea . Aproape 85% nu înseamnă 85% din întregul consum brut al României Cifra de aproape 85% are o forță evidentă, dar referentul său este esențial. Cei 2.445 MW produși de parcurile fotovoltaice dispecerizabile reprezentau 84,69% din consumul instantaneu de 2.887 MW indicat în sistem la acel moment, nu 84,69% din întregul consum brut de electricitate al țării. Diferența este produsă în principal de dezvoltarea masivă a prosumatorilor. O parte din energia generată pe acoperișurile locuințelor, clădirilor comerciale sau halelor industriale este consumată direct, în spatele contorului. Această producție reduce cantitatea de electricitate pe care utilizatorii o mai solicită din rețea și, implicit, diminuează consumul observat de sistem. Transelectrica estima în jurul orei 12:10 o producție a prosumatorilor de aproximativ 2.340 MW . ANRE raporta la sfârșitul lunii iunie 359.378 de prosumatori , cu o putere instalată cumulată de 4.019,17 MW . Această producție nu poate fi însă adăugată mecanic peste cei 2.445 MW ai parcurilor fotovoltaice și comparată apoi cu cei 2.887 MW de consum din sistem, deoarece o parte din energia prosumatorilor a redus deja acel consum prin autoconsum. Fenomenul rămâne însă spectaculos chiar și după această corecție: marile parcuri fotovoltaice singure au produs la prânz echivalentul a aproape 85% din consumul instantaneu observat în rețea . România are deja două segmente fotovoltaice de aproximativ 4 GW fiecare Episodul din 15 august nu este rezultatul unui record punctual de producție solară. Datele disponibile indică explicit că nivelul de circa 2.450 MW nu a reprezentat un nou maxim instantaneu pentru fotovoltaic. Schimbarea este structurală. La începutul lunii iulie, Transelectrica indica aproximativ 3.840 MW de capacitate fotovoltaică brută instalată în parcul național de producție. Separat, ANRE raporta peste 4.019 MW instalați la prosumatori la sfârșitul lunii iunie. Cele două valori provin din raportări distincte și cu date de referință ușor diferite, astfel încât nu trebuie transformate într-un total exact pentru 15 august. Ele arată însă scara transformării: România are acum două componente fotovoltaice de ordinul a aproximativ 4 GW fiecare — centralele conectate și monitorizate în sistemul de producție și instalațiile distribuite ale prosumatorilor. Această combinație modifică profund curba zilnică a cererii văzute de rețea. În orele însorite, prosumatorii își reduc consumul preluat din sistem chiar în momentul în care marile parcuri solare livrează la putere ridicată. Rezultatul este o comprimare puternică a cererii de la prânz și, în zilele favorabile, apariția unor surplusuri mari pentru export. Exportul a depășit ușor producția cumulată din gaze, hidro și cărbune La 12:10, România exporta aproximativ 1.960 MW . În același moment, producția indicată din centralele pe gaze era de 889 MW, hidrocentralele livrau 361 MW, iar cărbunele 698 MW. Împreună, cele trei surse totalizau 1.948 MW . Exportul net era astfel ușor mai mare decât producția cumulată din gaze, hidro și cărbune. Comparația arată amplitudinea surplusului disponibil în acea oră, dar exportul nu poate fi atribuit unei singure tehnologii. Electricitatea care traversează frontierele rezultă din balanța întregului sistem, nu dintr-o legătură fizică separată între un anumit parc solar și un consumator extern. Exporturile sunt, în același timp, una dintre resursele normale prin care un sistem interconectat poate absorbi excedentele. Problema economică apare atunci când perioadele de energie abundentă și ieftină nu coincid cu orele în care cererea și valoarea energiei sunt cele mai mari. De la 59 la peste 1.027 lei/MWh în câteva…