Transelectrica T1 2026: producția de energie crește cu 9%, importul net scade cu 85%, exporturile fizice urcă cu 56% — NRG-IA

România a intrat în 2026 cu o balanță energetică vizibil mai favorabilă decât în primul trimestru al anului trecut. Potrivit raportului trimestrial Transelectrica, producția netă internă de energie electrică a crescut cu 9% în perioada ianuarie–martie 2026, consumul intern net a scăzut marginal cu 0,1% , iar schimburile fizice transfrontaliere de export au urcat cu 56% față de T1 2025. În același timp, schimburile fizice de import au scăzut cu 4% . Cifrele arată o schimbare importantă: România a produs 13,7 TWh în T1 2026, față de 12,6 TWh în T1 2025, în timp ce consumul intern net a rămas la aproximativ 13,9 TWh . Diferența dintre producția internă și consum s-a redus puternic, iar soldul net de import a coborât la aproximativ 0,2 TWh , față de aproximativ 1,3 TWh în primul trimestru al anului precedent. Profit.ro sintetizează această evoluție printr-o reducere cu 85% a soldului net de import. România a produs mai mult, dar consumul nu a tras piața în sus Primul element important este stagnarea consumului intern net. Datele Transelectrica arată un trimestru cu evoluții lunare diferite: consumul SEN a crescut cu 6,29% în ianuarie, apoi a scăzut cu 2,60% în februarie și cu 5,26% în martie, datele pentru februarie și martie fiind marcate ca preliminare. Explicația indicată de Transelectrica ține inclusiv de temperaturi. Ianuarie 2026 a fost mai rece decât ianuarie 2025, ceea ce a susținut consumul, în timp ce februarie și martie au avut temperaturi medii pozitive peste norma climatologică, reducând presiunea asupra cererii. Această combinație contează: producția a crescut, dar consumul nu a crescut semnificativ. Balanța energetică s-a îmbunătățit nu doar pentru că România a produs mai mult, ci și pentru că cererea internă nu a absorbit suplimentar această energie. Hidro și regenerabilele au schimbat mixul trimestrului În mixul de producție, creșterea a venit din zonele care contează pentru costul sistemului și pentru dependența de import: hidro și regenerabile. Transelectrica arată că, în T1 2026 față de T1 2025, producția din surse termo a scăzut cu 1% , producția nucleară cu 3% , iar componentele regenerabile și hidro au crescut cu 20% , respectiv 36% . Ponderile mixului net de producție pentru ianuarie–martie 2026 arată o structură încă dominată de termo, dar cu contribuții importante din surse cu emisii reduse: termo 34% , hidro 27% , regenerabile 19% și nuclear 19% . Acest profil este relevant pentru publicul larg deoarece arată de ce același sistem poate avea simultan producție internă mai bună și prețuri încă sensibile. Dacă hidro și regenerabilele trag producția în sus în anumite perioade, sistemul respiră mai bine. Dacă în orele de vârf intră surse scumpe sau apar congestii, prețul poate rămâne ridicat. Importul net aproape dispare, dar România rămâne într-o piață regională Scăderea importului net la aproximativ 0,2 TWh este unul dintre cele mai puternice semnale ale trimestrului. În termeni simpli, România a fost mult mai aproape de acoperirea consumului intern din producția proprie decât în T1 2025. Această evoluție nu trebuie confundată cu izolarea energetică. România continuă să importe și să exporte fizic energie prin interconexiuni. În T1 2026, fluxurile fizice de import au fost de aproximativ 2,99 TWh , față de 3,13 TWh în T1 2025, iar exporturile fizice au ajuns la aproximativ 2,78 TWh , față de 1,79 TWh în T1 2025. Diferența dintre import/export fizic și sold net este esențială. Un sistem interconectat poate importa și exporta în același trimestru, pe granițe diferite, în ore diferite și în funcție de prețuri, fluxuri comerciale, capacități disponibile și necesități regionale. Indicatorul-cheie pentru balanța internă rămâne diferența dintre producția internă netă și consumul intern net. Moldova și Ucraina au schimbat profilul exporturilor fizice Transelectrica arată că exporturile fizice au scăzut pe granița cu Bulgaria și Serbia, dar au crescut pe granițele cu Ungaria, Ucraina și Republica Moldova. Creșterile sunt semnificative: +166% pe Ungaria, +601% pe Ucraina și +107% pe Republica Moldova, în timp ce exporturile fizice spre Bulgaria au scăzut cu 47% , iar cele spre Serbia cu 4% . Această distribuție spune ceva despre poziția regională a României. SEN nu funcționează doar pentru echilibrul intern, ci devine tot mai important într-o zonă în care Republica Moldova și Ucraina au nevoie de acces la energie, iar fluxurile regionale pot schimba utilizarea interconexiunilor. Raportul Transelectrica menționează și venituri din ajutoare de avarie de 13,4 milioane lei în T1 2026, acordate către Ucraina, Republica Moldova și Serbia, la solicitarea operatorilor de transport și sistem vecini, pentru asigurarea energiei necesare acoperirii consumului intern din aceste țări. Exporturile comerciale și fluxurile fizice nu spun exact același lucru Un alt punct important pentru rigoare: fluxurile fizice și schimburile comerciale nu sunt identice. Raportul Transelectrica indică o creștere cu 56% a…