Profitul nu mai urmărește producția: rezultatele care schimbă fotografia marilor companii energetice din România — NRG-IA

Marile companii energetice listate la Bursa de Valori București au publicat în dimineața de 14 august rezultate care descriu patru modele financiare aproape opuse. Nuclearelectrica a produs mai puțină energie, dar și-a majorat puternic profitul. Transelectrica a transportat un volum tarifat mai mic, dar a câștigat cu 39% mai mult. Romgaz și-a redus veniturile și EBITDA, însă profitul net a rămas peste nivelul de anul trecut. Transgaz a înregistrat o deteriorare severă a profitabilității, deși veniturile operaționale de bază au scăzut mult mai puțin. Dincolo de procentele din titlurile bursiere, rezultatele arată o schimbare importantă în economia sectorului: cantitatea de gaze produsă sau energia transportată explică tot mai puțin singură rezultatul financiar. Prețurile, fiscalitatea, tarifele reglementate, diferențele dintre piețele europene și costul investițiilor au devenit variabile capabile să schimbe radical relația dintre activitatea fizică și profit. Cea mai spectaculoasă divergență vine de la Nuclearelectrica. Compania a încheiat primul semestru cu un profit net individual de aproximativ 1,184 miliarde lei, în creștere cu 36,6% față de aceeași perioadă din 2025. La nivel consolidat, profitul net al grupului a ajuns la aproximativ 1,080 miliarde lei, cu 30,6% mai mult. În aceeași perioadă, cantitatea de energie livrată în Sistemul Energetic Național a scăzut cu 11,74%, de la 4,706 TWh la 4,154 TWh. Nuclearelectrica câștigă mai mult cu o producție mai mică Contradicția aparentă dintre producție și profit are două explicații financiare puternice. Prima este prețul. Prețul mediu ponderat de vânzare a energiei electrice, excluzând piața de echilibrare, a crescut cu 12,7%, de la 519,57 lei/MWh la 585,48 lei/MWh. Veniturile din vânzarea electricității au putut astfel avansa cu aproximativ 2,7%, în ciuda cantității mai mici livrate. A doua schimbare este fiscală și are o dimensiune chiar mai mare. În primul semestru din 2025, Nuclearelectrica înregistrase o contribuție la Fondul de Tranziție Energetică de 504,9 milioane lei. În S1 2026, această cheltuială a dispărut. Efectul se vede direct în profitabilitate: EBITDA individuală a crescut cu 33,7%, iar EBITDA consolidată cu 31,1%. În spatele rezultatului semestrial există însă două trimestre foarte diferite. Nuclearelectrica raportase în primele trei luni ale anului un profit net individual de 887,8 milioane lei. Prin diferență față de S1, trimestrul al doilea rezultă la aproximativ 296 milioane lei, cu circa 16% sub T2 2025. Această deteriorare trimestrială coincide cu una dintre cele mai dificile perioade operaționale ale centralei de la Cernavodă. Între 10 și 30 mai, ambele unități au fost simultan oprite: Unitatea 1 se afla într-o oprire planificată, iar Unitatea 2 intrase într-o oprire neplanificată încă din 4 mai. În T2, energia livrată de companie în SEN a scăzut cu aproximativ 23,4%, la 1,52 TWh. Nuclearelectrica a fost nevoită să cumpere energie din piață pentru a-și acoperi obligațiile comerciale. În S1, achizițiile au ajuns la aproximativ 474 GWh, iar cheltuielile pentru energia cumpărată au crescut cu circa 61%. Aproape jumătate din volumul achiziționat a provenit din piața spot. Rezultatul semestrial rămâne foarte puternic, dar sursa performanței este limpede: prețul mai mare al energiei și dispariția unei taxe de peste jumătate de miliard de lei au compensat mai mult decât pierderea de producție. Transelectrica transformă tarifele și interconexiunile în profit Transelectrica oferă o a doua demonstrație a aceleiași rupturi dintre volum și profit, dar printr-un mecanism complet diferit. Cantitatea de energie pentru care compania a aplicat tariful de transport a scăzut cu 2,3%, de la 25,87 TWh la 25,27 TWh. Consumul intern net a fost aproape stabil, la aproximativ 26,4 TWh. Profitul net a crescut însă cu 39%, de la 256 milioane lei la 356 milioane lei . Tariful mediu realizat pentru transport a urcat cu aproximativ 11%, la 39,68 lei/MWh, iar veniturile din tariful reglementat de transport au crescut cu 8%, până la aproximativ 1,003 miliarde lei. Un al doilea motor al rezultatului vine direct din integrarea piețelor europene. Veniturile Transelectrica din alocarea capacității de interconexiune au crescut cu 74%, de la 151 milioane lei la 263 milioane lei . Diferențele dintre prețurile energiei în piețele europene și utilizarea capacităților transfrontaliere pot produce astfel un efect financiar foarte important pentru operatorul de transport. În același timp, aceeași dinamică a fluxurilor produce și costuri. Cheltuielile cu consumul propriu tehnologic au crescut cu 24%, la 356 milioane lei, iar pierderile fizice asociate CPT au fost cu 16,4% mai mari. Balanța finală rămâne însă puternic pozitivă. EBITDA a crescut cu 33%, la 541 milioane lei. Calculat prin diferența dintre rezultatele S1 și T1, profitul net din trimestrul al doilea este de aproximativ 155 milioane lei, față de circa 98 milioane lei în T2 2025, ceea ce indică o creștere de aproape…