Qatar prelungește forța majoră pe LNG până în decembrie. Europa intră în iarnă cu stocurile la 71% — NRG-IA

Qatar prelungește până în decembrie perturbarea livrărilor de LNG către unul dintre principalii săi clienți europeni, exact în momentul în care Europa intră în sezonul rece cu depozitele de gaze la aproximativ 71% și încearcă să atragă noi cargouri dintr-o piață globală deja tensionată. Edison a anunțat pe 28 septembrie că QatarEnergy a extins din nou forța majoră pentru contractul său de furnizare către Italia. Noua notificare anulează încă șase cargouri și prelungește perioada afectată, începută în aprilie, până la începutul lui decembrie 2026. Bilanțul ajunge astfel la 35 de cargouri, echivalente cu aproximativ 4,6 miliarde mc de gaze. Edison reușise deja să înlocuiască 23 dintre acestea, reprezentând circa 2,3 miliarde mc, în principal prin achiziții de la furnizori americani. Contractul dintre Edison și QatarEnergy este în vigoare din 2009, are o durată de 25 de ani și acoperă aproximativ 6,4 miliarde mc de gaze anual. Ultimele livrări qatareze către Edison au ajuns la sfârșitul lunii martie. Evoluția ultimelor luni arată cât de mult s-a prelungit perturbarea. La sfârșitul lui iunie erau afectate 21 de cargouri, echivalente cu aproximativ 2,7 miliarde mc. La sfârșitul lui august bilanțul ajunsese la 29 de cargouri și aproximativ 3,8 miliarde mc. Noua notificare ridică totalul la 35 și împinge problema până la începutul iernii europene. Exporturile Qatarului au fost reduse drastic Problema depășește însă relația comercială dintre QatarEnergy și Edison. Reuters arată că QatarEnergy a transmis notificări de forță majoră și unor cumpărători asiatici. Clienți din Bangladesh și Pakistan au primit extinderi până în noiembrie, ceea ce arată că perturbarea afectează simultan mai multe piețe dependente de LNG-ul qatarez. Dimensiunea șocului este mult mai mare decât cele 35 de cargouri destinate Edison. Potrivit datelor ICIS citate de Reuters, Qatar exportase până la sfârșitul lunii august numai 18 cargouri LNG, față de 509 în perioada comparabilă a anului precedent. Reducerea calculată pentru această perioadă ajunge astfel la aproximativ 96%. Traficul nu este însă complet oprit. În septembrie au reapărut traversări ale Strâmtorii Hormuz de către nave asociate QatarEnergy, inclusiv cargouri încărcate la Ras Laffan. Fluxurile încearcă să se refacă, dar volumele rămân insuficiente pentru revenirea la programul contractual normal al Qatarului. Această diferență este importantă: piața nu se confruntă cu dispariția completă a LNG-ului qatarez, ci cu o reducere severă și prelungită a unuia dintre cele mai importante fluxuri mondiale de gaze lichefiate. Înaintea perturbărilor, LNG-ul transportat prin Strâmtoarea Hormuz reprezenta aproape 20% din oferta mondială de LNG. Qatar este unul dintre cei trei mari exportatori globali, alături de Statele Unite și Australia, iar cea mai mare parte a producției sale ajunge în mod tradițional în Asia. Problema Europei este piața globală, nu doar gazul cumpărat direct din Qatar Europa nu este principalul cumpărător al LNG-ului qatarez. În 2025, Qatar a furnizat aproximativ 8,9% din importurile de LNG ale Uniunii Europene, în timp ce Statele Unite au furnizat peste jumătate. Dar această statistică ascunde mecanismul prin care perturbarea Qatarului ajunge în Europa. LNG-ul reprezenta deja aproximativ 45% din importurile totale de gaze ale UE în 2025, iar Uniunea devenise cel mai mare importator mondial de gaze naturale lichefiate. Europa depinde astfel tot mai mult de o piață globală în care cargourile pot fi redirecționate către cumpărătorul care oferă condițiile comerciale cele mai atractive. Când Qatar livrează mai puțin către Asia, cumpărătorii asiatici trebuie să găsească volume alternative. Japonia, Coreea de Sud, China, India, Pakistan sau Bangladesh ajung astfel să concureze pentru o parte dintre aceleași cargouri flexibile de care Europa are nevoie pentru refacerea stocurilor și acoperirea consumului din sezonul rece. Efectul Qatarului asupra Europei este, prin urmare, mai mare decât ponderea sa directă în importurile europene. Europa și Asia licitează pentru aceleași volume Această competiție este deja vizibilă în prețuri și în direcția cargourilor. IEA arată că, după perturbarea traficului prin Hormuz, diferența dintre prețul LNG-ului asiatic și gazul european s-a inversat. Între martie și iunie, piața asiatică a oferit în medie o primă de aproximativ 2,1 dolari/MMBtu față de Europa, stimulând redirecționarea cargourilor flexibile către cumpărătorii asiatici. Pe măsură ce se apropie iarna, Europa trebuie simultan să-și completeze depozitele. La 28 septembrie, instalațiile de stocare din UE erau umplute în proporție de 70,87%, cu aproximativ 802 TWh de gaze. Situația diferă puternic între state: Italia se afla la peste 86%, România la aproximativ 80,5%, în timp ce Germania avea depozitele la numai 57,4%. Pentru Germania, cel mai mare consumator european de gaze, acesta este un nivel neobișnuit de redus pentru sfârșitul lunii septembrie. Sistemul european este însă mai…