Prețul energiei electrice urcă la 4.250 lei/MWh în România după apus: caniculă, solar redus și capacități indisponibile — NRG-IA

Piața pentru Ziua Următoare administrată de OPCOM a stabilit pentru livrarea de luni, 29 iunie, un preț mediu de 1.171,13 lei/MWh. În intervalul 19:00–19:15, prețul spot a urcat la 4.250,09 lei/MWh, echivalentul a aproximativ 811 euro/MWh. Alte nouă intervale de sfert de oră din seară au depășit pragul de 4.000 lei/MWh. Nu este un preț plătit automat de fiecare gospodărie pentru fiecare kWh consumat, ci prețul angro rezultat într-o fereastră punctuală de piață, pentru energia livrată în acele 15 minute. Cifra arată însă cât de repede poate deveni scumpă energia atunci când sistemul pierde producția fotovoltaică, consumul de răcire rămâne ridicat, iar capacitățile care ar trebui să preia vârful sunt indisponibile sau insuficiente. România nu a intrat într-un blackout și nici într-o criză de aprovizionare. Piața a funcționat, importurile au existat, iar consumul a fost acoperit. Problema a fost costul extrem al energiei marginale necesare după apus. 19:00 devine ora critică a sistemului În zilele cu producție solară ridicată, sistemul poate avea energie abundentă la prânz. Panourile fotovoltaice livrează mult exact în orele cu radiație maximă, iar prețurile pot coborî dacă cererea nu crește în același ritm. După apus, mecanismul se inversează. Producția fotovoltaică se retrage rapid, iar consumul nu dispare odată cu soarele. În timpul caniculei, aparatele de aer condiționat rămân pornite în locuințe, magazine, birouri și spații industriale, iar temperaturile ridicate din timpul nopții întârzie reducerea cererii. ANM a emis avertizări de caniculă severă pentru 28–29 iunie, cu temperaturi de 34–38°C în multe regiuni și până la 39–40°C în zone afectate de cod roșu. Nopțile tropicale mențin presiunea asupra consumului inclusiv după lăsarea serii. Aceasta este problema de seară a României: energia solară reduce costurile la prânz, dar sistemul are nevoie de alte surse capabile să livreze rapid după ora 19:00. Aici intră în joc hidrocentralele cu acumulare, centralele pe gaze, unitățile nucleare disponibile, bateriile și importurile. Canicula apasă simultan pe consum și producție Valurile de căldură cresc consumul, însă afectează și partea de producție. Temperaturile ridicate pot reduce randamentul panourilor fotovoltaice, pot limita producția hidro în perioade cu debite mici și pot complica funcționarea centralelor răcite cu apă de râu. În plus, vântul slab reduce contribuția parcurilor eoliene exact în orele în care solarul iese din piață. În acest episod, problema nu a venit doar din condițiile meteo. România a intrat în fereastra critică de seară cu mai multe capacități indisponibile. Potrivit datelor centralizate de Economica.net , una dintre unitățile nucleare de la Cernavodă era oprită pentru revizie, jumătate din centrala Petrom Brazi era indisponibilă, CET București Vest era oprită complet, iar grupuri de la CET Sud, Iernut, Porțile de Fier I, Râul Mare și Lotru lipseau parțial din disponibilul sistemului. Oprirea planificată a Unității 1 de la Cernavodă fusese anunțată de Nuclearelectrica pentru 10 mai, în cadrul programului de mentenanță, inspecții și testări. Opririle planificate sunt necesare pentru siguranță și exploatare pe termen lung, însă calendarul lor devine mai sensibil atunci când cererea urcă puternic, iar alte surse flexibile sunt deja limitate. Importurile au funcționat, dar nu au egalizat prețul În sfertul de oră cu cel mai mare preț, România importa energie din Bulgaria și Ungaria prin mecanismul de cuplare al piețelor pentru ziua următoare. Importul din Bulgaria ajunsese la 1.600 MW, nivelul capacității oferite pentru acel interval, iar din Ungaria veneau încă 95 MW. Importurile nu au lipsit. Limita a fost capacitatea disponibilă pentru transfer într-un moment în care piața românească avea nevoie de energie suplimentară și rapidă. În același timp, Economica.net arăta că Bulgaria și Grecia aveau medii zilnice mult mai mici, de circa 90 euro/MWh, respectiv 87 euro/MWh, față de aproximativ 224 euro/MWh în România. Diferența arată limita practică a unei piețe europene interconectate. Energia mai ieftină din regiune poate ajunge în România doar în limita liniilor de transport și a capacității alocate pentru acel interval. Când interconexiunile sunt ocupate, piața locală poate rămâne cu un preț semnificativ mai mare decât statele vecine. Problema nu este energia de la prânz, ci energia de după apus România a instalat rapid capacități fotovoltaice și a atins în ultimele luni noi recorduri de producție solară. Acest lucru ajută sistemul în orele de zi, reduce nevoia de combustibili fosili și poate coborî prețurile atunci când vremea este favorabilă. Dar fiecare MW solar suplimentar ridică și nevoia de flexibilitate. Energia produsă la prânz devine mult mai valoroasă dacă poate fi mutată spre intervalul 19:00–22:00, când consumul rămâne mare și producția solară cade abrupt. Aici intervin bateriile. Ele pot încărca energie în orele cu surplus solar și o pot livra seara, când piața devine…