România importă aproape 3.400 MW de electricitate, iar prețul PZU ajunge la 1.190 lei/MWh — NRG-IA
Piața de Energie Autor: Ioana BuzoaicaRomânia intră în octombrie cu o combinație dificilă pentru sistemul energetic: cele două reactoare nucleare sunt indisponibile, producția hidro este redusă de secetă, fotovoltaicul dispare după apus,…
România a ajuns sâmbătă seara într-o situație rară pe piața de energie: importa mai multă electricitate decât producea în acel moment. În jurul orei 19:17, producția internă coborâse la aproximativ 2.900 MW , în timp ce importul instantaneu se apropia de 3.400 MW , potrivit datelor Transelectrica citate de Economica. Dezechilibrul s-a produs într-o zi de weekend, când consumul este în mod normal mai redus decât într-o zi lucrătoare, și arată cât de mult s-a restrâns în această perioadă baza de producție disponibilă a României. Pentru marți, 6 octombrie, piața transmite și un semnal puternic de preț. OPCOM indică pe Piața pentru Ziua Următoare un preț mediu de bază de 1.190,44 lei/MWh , echivalent cu 222,73 euro/MWh , pentru un volum tranzacționat de 43.215,3 MWh . În septembrie, prețul mediu ponderat pe aceeași piață fusese de 917,36 lei/MWh . Prețul pentru astăzi este astfel cu aproape 30% peste media lunii precedente . România a pierdut una dintre cele mai stabile surse de producție Cea mai importantă schimbare este dispariția temporară a energiei nucleare din mix. Cele două reactoare de la Cernavodă rămân indisponibile, iar România a pierdut astfel aproximativ o cincime din capacitatea sa de producție de electricitate. Reuters arată că oprirea nuclearului se suprapune peste producția hidro redusă de secetă și peste scăderea sezonieră a producției fotovoltaice pe măsură ce intrăm în toamnă. Energia nucleară are o caracteristică esențială pentru funcționarea sistemului: livrează constant, inclusiv seara, noaptea și în perioadele fără vânt sau soare. Absența ei trebuie compensată din alte surse disponibile exact în aceleași ore. În seara de 3 octombrie, această compensare a venit în mare măsură din import. Situația a fost accentuată de producția hidro redusă. În intervalul în care importurile s-au apropiat de 3.400 MW, hidrocentralele furnizau sub 1.000 MW , iar producția eoliană era aproape inexistentă. Ziua există solar. Seara sistemul trebuie să găsească altă energie România a instalat rapid capacități fotovoltaice în ultimii ani, iar în timpul zilei acestea pot acoperi o parte foarte importantă a consumului. Problema apare după apus. Electricitatea solară dispare într-un interval scurt, exact când consumul de seară rămâne ridicat. Dacă producția eoliană este redusă, hidrocentralele au apă puțină, iar reactoarele nucleare sunt indisponibile, sistemul trebuie să găsească rapid mii de megawați din alte surse. Reuters arată că România a adăugat în 2026 peste 1,5 GW de noi capacități regenerabile și aproximativ 1 GW de stocare , dar necesarul de flexibilitate rămâne semnificativ mai mare. Transelectrica confirmă că importurile sunt folosite în perioadele în care producția internă nu este suficientă pentru acoperirea necesarului. Șeful Transelectrica, Ștefăniță Munteanu, a explicat pentru Reuters că energia poate fi adusă din exterior atunci când în România nu se produce suficient și că această situație pune o presiune suplimentară asupra liniilor de interconexiune. Sistemul continuă însă să fie menținut în echilibru. Aceasta este funcția esențială a interconexiunilor europene: energia poate circula între sisteme și poate acoperi temporar deficitul unei țări atunci când producția proprie nu este suficientă. Problema pentru România este dimensiunea deficitului care a apărut în anumite ore. Importul a depășit întreaga producție internă Cifra de 3.400 MW este relevantă tocmai pentru că reprezintă puterea importată într-un anumit moment, nu energia acumulată pe parcursul unei zile. La aceeași oră, România producea aproximativ 2.900 MW. Pentru fiecare 100 MW produși intern, sistemul aducea astfel din exterior aproximativ 117 MW. Potrivit datelor Transelectrica citate de Economica, nivelul de import s-a apropiat de capacitatea maximă de aproximativ 4.000 MW disponibilă în condițiile respective. Interconectarea cu sistemele vecine a permis acoperirea deficitului. Dar episodul scoate în evidență o vulnerabilitate importantă înaintea sezonului rece: dacă mai multe surse interne importante devin simultan indisponibile, România trebuie să găsească volume mari de energie pe piața regională exact în orele în care și celelalte state pot avea nevoie de ele. Prețul pentru 6 octombrie trece de 1.190 lei/MWh Tensiunea din sistem se vede și în piață. Pentru energia livrată pe 6 octombrie, OPCOM afișează un preț mediu de bază de 1.190,44 lei/MWh . Intervalele individuale arată diferențe foarte mari în interiorul zilei: prețurile urcă în anumite sferturi de oră la peste 2.000 lei/MWh , cu un maxim de peste 2.160 lei/MWh , înainte de a coborî puternic în alte intervale. Aceste valori sunt prețuri ale pieței angro și nu reprezintă direct prețul plătit de consumator pe factura finală. Ele arată însă cât costă energia disponibilă pentru livrare atunci când piața trebuie să echilibreze cererea și producția pentru ziua următoare. Diferența față de septembrie este semnificativă. Față de media ponderată de 917,36 lei/MWh din luna…
Ioana Buzoaica — Colectiv Editorial Independent
Echipa editorială NRG-IA monitorizează neîntrerupt dinamica pieței de energie, cadrul de reglementare ANRE și parametrii de telemetrie SEN/SNT. Livrăm analize obiective, ancorate strict în date oficiale și decizii verificate.
Consultă Carta Deontologică și Metodologia Editorială NRG-IA →