Transelectrica: peste 2.500 MW noi în 2026. Mintia, Iernut și bateriile schimbă sistemul energetic — NRG-IA
Piața de Energie Autor: Ioana BuzoaicaTranselectrica a depășit pragul de 2.500 MW de noi capacități de producție și stocare conectate în 2026, într-un ritm care schimbă rapid structura sistemului energetic românesc. Recordul deschide…
România a conectat de la începutul anului 2.514 MW de noi capacități de producție și stocare , potrivit Transelectrica, însă structura acestui record spune mai mult despre viitorul sistemului energetic decât cifra totală. Din noile capacități, 1.331 MW sunt fotovoltaici, 496 MW eolieni și 663 MW reprezintă stocare în baterii. Aproape 99% din totalul oficial raportat provine astfel din regenerabile variabile și stocare, în timp ce numai 20 MW sunt înscriși la hidrocarburi și 5 MW la biogaz. Pragul de 2.500 MW a fost depășit odată cu conectarea instalației de stocare IS Părău, de 76,76 MW putere și 150,288 MWh capacitate energetică . Transelectrica precizează însă că instalațiile incluse în bilanț se află în stadii diferite: unele au licență de exploatare comercială, altele sunt încă în teste funcționale sau de conformitate. România adaugă, așadar, capacitate într-un ritm remarcabil, dar nu adaugă 2.514 MW care pot produce simultan și permanent la comanda dispecerului. Solarul, eolianul și bateria îndeplinesc funcții diferite, iar diferența dintre ele devine decisivă într-un sistem în care producția convențională se reduce, iar consumul trebuie acoperit în fiecare secundă. Cei 2.500 MW noi înseamnă trei lucruri energetice diferite Un megawatt fotovoltaic produce atunci când există suficientă radiație solară. Un megawatt eolian produce în funcție de vânt. Un megawatt de baterie exprimă puterea cu care instalația poate absorbi sau restitui energia stocată, nu o sursă primară care generează continuu electricitate. Pentru IS Părău, raportul dintre cei 150,288 MWh stocabili și puterea de 76,76 MW corespunde teoretic unei durate de aproape două ore la puterea nominală. Calculul indică ordinul de mărime al capacității energetice, fără a include pierderile și limitările operaționale. Această diferență explică de ce sistemul poate avea simultan recorduri de capacitate instalată și perioade în care are nevoie de importuri consistente. La începutul lunii august, puterea instalată licențiată din Sistemul Electroenergetic Național depășise 20.200 MW . Numai capacitatea fotovoltaică dispecerizabilă trecuse de 4.100 MW, fără a include miile de MW instalați la prosumatori. Cu toate acestea, pe 11 august, la ora 19:25, când consumul național depășea 8.000 MW , producția internă era de 5.873 MW, iar România importa 2.151 MW . Cele două cifre nu se contrazic. Ele măsoară lucruri diferite: puterea nominală a tuturor instalațiilor existente și puterea efectiv disponibilă într-un anumit moment. August a arătat în timp real diferența dintre capacitate și disponibilitate Vara anului 2026 a oferit sistemului energetic românesc un test neobișnuit de dur. Ambele unități de la Cernavodă au ajuns indisponibile, iar Unitatea 2 a fost oprită controlat pe 13 august pe fondul scăderii semnificative și continue a nivelului Dunării. Autoritățile au intervenit ulterior prin lucrări hidrotehnice și dragare pentru a asigura condițiile necesare răcirii centralei. Dispariția temporară a aproximativ 1.400 MW nucleari din balanță a arătat cât de diferită este valoarea energetică a capacităților în funcție de moment. Într-o zi cu soare puternic, cei peste 4 GW de fotovoltaic dispecerizabil pot acoperi o parte foarte mare a consumului din timpul zilei. După apus, această producție dispare rapid. Vântul poate compensa spectaculos deficitul într-o seară favorabilă — pe 20 august producția eoliană a trecut de 2.100 MW — dar nu poate fi programat să apară atunci când dispecerul are nevoie de el. Bateriile introduc o piesă nouă în această ecuație: pot prelua energia disponibilă în orele cu producție mare și o pot muta spre vârful de consum. Ele reduc astfel diferența dintre momentul producerii energiei și momentul utilizării ei. Pentru deficite care persistă multe ore sau zile, sistemul are însă nevoie și de alte resurse: hidro cu acumulare, nuclear, interconexiuni, răspuns al consumului, stocare cu durată mai mare și producție controlabilă. Aici devin decisive Mintia și Iernut. Mintia poate adăuga aproximativ 1.700 MW de putere controlabilă Noua centrală pe gaze de la Mintia are o capacitate proiectată de aproximativ 1.700 MW , suficientă pentru a deveni una dintre cele mai mari surse individuale de producție electrică din România. Centrala nu furnizează în prezent cei 1.700 MW în exploatare comercială. Mass Global Energy Rom a parcurs în august pașii necesari pentru funcționarea ca producător în perioada de probe, iar intrarea în teste este programată gradual. Diferența față de solar și eolian este funcția pe care o asemenea centrală o poate îndeplini odată ajunsă în exploatare: producția unui ciclu combinat pe gaze poate fi controlată și adaptată la necesarul sistemului. Într-o seară fără soare și cu producție eoliană redusă, această caracteristică valorează mult mai mult decât aceeași cifră nominală de MW indisponibilă în acel moment. Mintia mută însă o parte din problema securității energetice din electricitate în gaze. Planificarea Transgaz…