România: export de 3,27 GW la prânz și import de 1,24 GW seara pe 28 august 2026 — NRG-IA

România a oferit pe 28 august una dintre cele mai clare demonstrații de până acum ale transformării sistemului său energetic. La ora 14:00, producția totală din SEN ajungea la aproximativ 7.721 MW, în timp ce consumul vizibil în rețea era de circa 4.450 MW. Diferența s-a tradus într-un sold net de export de aproximativ 3.270 MW . Șapte ore mai târziu, situația era aproape inversată. La ora 21:00, consumul urcase la aproximativ 6.488 MW, producția internă coborâse spre 5.252 MW, iar România importa circa 1.236 MW . Între cele două momente, balanța sistemului s-a deplasat cu peste 4.500 MW . Nu este doar o fotografie spectaculoasă a unei zile cu mult soare și vânt. Este imaginea unei schimbări structurale: România poate avea, pentru câteva ore, mai multă putere regenerabilă disponibilă decât consumul preluat din rețea și, în aceeași seară, poate avea nevoie de importuri consistente. La prânz, eolianul și solarul au depășit consumul vizibil în rețea În jurul orei 14:00, producția fotovoltaică monitorizată în SEN era de aproximativ 3.046 MW , iar cea eoliană ajungea la circa 2.398 MW . Împreună, cele două surse furnizau aproximativ 5.444 MW , cu aproape 1.000 MW peste consumul de aproximativ 4.450 MW înregistrat atunci în rețea. Producția totală era însă și mai mare, pentru că în sistem funcționau și alte surse. Rezultatul a fost un export net de aproximativ 3.270 MW. Excedentul nu a fost un vârf de câteva minute. Datele istorice păstrate din fluxurile Transelectrica arată solduri de export de peste 3 GW timp de mai multe ore: aproximativ 3.011 MW la ora 12:00, 3.124 MW la 13:00, 3.270 MW la 14:00 și 3.127 MW la 15:00. Există însă o precizare esențială. Consumul afișat de sistem nu reprezintă perfect întreaga electricitate consumată în acel moment în România. O parte din energia produsă de prosumatori este consumată direct, în spatele contorului, și reduce cantitatea de electricitate preluată din rețea. De aceea, formularea exactă este că producția eoliană și fotovoltaică monitorizată în SEN a depășit consumul vizibil sau preluat din rețea , nu neapărat întreg consumul fizic al României. Diferența nu reduce însă amploarea fenomenului. Sistemul a trebuit să gestioneze simultan peste 5,4 GW de eolian și solar monitorizat, în condițiile unui consum redus și ale unui excedent de peste 3 GW față de necesarul intern vizibil. După apus, balanța s-a inversat în mai puțin de două ore Schimbarea începe să devină evidentă după ora 18:00. La acel moment, producția fotovoltaică coborâse deja la aproximativ 953 MW , iar cea eoliană la circa 1.702 MW. România continua să exporte, dar soldul net se redusese la aproximativ 612 MW. O oră mai târziu, solarul scăzuse la numai 116 MW. Consumul urcase la aproximativ 6.404 MW, iar producția totală coborâse la circa 5.378 MW. România trecea pe import net de aproximativ 1.025 MW . La ora 20:00, producția fotovoltaică era practic zero, consumul ajungea la aproximativ 6.635 MW, iar importul net urca la aproximativ 1.171 MW. La ora 21:00, importul ajungea la circa 1.236 MW. Aceeași țară care cu câteva ore înainte putea trimite peste graniță peste 3 GW avea nevoie acum de mai mult de 1 GW din sistemele vecine. Este una dintre cele mai clare expresii ale problemei de sincronizare care apare într-un sistem cu tot mai multă producție solară: electricitatea poate fi abundentă exact atunci când consumul este relativ redus și poate deveni insuficientă câteva ore mai târziu, când soarele dispare și cererea de seară crește. Guvernul a identificat exact intervalul în care sistemul a trecut pe import Coincidența cu decizia Guvernului din aceeași zi face episodul cu atât mai relevant. Pe 28 august, Executivul a prelungit măsurile speciale pentru siguranța alimentării cu energie electrică și a identificat drept principală vulnerabilitate a Sistemului Electroenergetic Național deficitul de producție dispecerizabilă în intervalul 18:00–22:00 . Datele operative ale aceleiași zile arată aproape exact această tranziție. La 18:00 România mai exporta aproximativ 612 MW. La 19:00 importa deja peste 1 GW. Importurile au rămas peste acest nivel în următoarele ore. Contextul era și mai dificil deoarece producția nucleară apărea la zero în datele operative, iar hidroenergia era foarte redusă la prânz, de aproximativ 282 MW la ora 14:00. Seceta și nivelul scăzut al Dunării afectaseră disponibilitatea unor capacități importante, iar Guvernul invoca tocmai lipsa suficientă a producției comandabile în orele de seară și riscul ca importurile să fie limitate într-o situație regională tensionată. În aceeași logică, autoritățile au decis menținerea temporară a unor capacități pe lignit care ar fi trebuit retrase, pentru a păstra suficientă putere disponibilă în perioadele în care regenerabilele nu pot acoperi cererea. Aparentul paradox este astfel explicabil: un sistem poate avea excedent foarte mare la ora 14:00 și, în același timp, să aibă nevoie de capacități comandabile pentru ora 20:00. Excedentul de putere nu a…