România activează alerta timpurie UE din cauza riscului asupra Unității 2 Cernavodă — NRG-IA
Legislație & Reglementări Autor: Ioana BuzoaicaRomânia a activat mecanismul european de alertă timpurie după ce seceta severă a redus debitul Dunării, Unitatea 1 Cernavodă a fost oprită, iar menținerea condițiilor hidrologice nefavorabile poate…
România a notificat oficial Comisia Europeană și autoritățile competente din statele membre asupra riscului ca deteriorarea condițiilor hidrologice de pe Dunăre să afecteze suplimentar producția de energie electrică. Ministerul Energiei a emis pe 7 august 2026 o alertă timpurie , în baza articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul european 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice. Motivul central al notificării este situația Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă. Unitatea 1 este deja oprită din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, iar Ministerul avertizează că menținerea sau agravarea condițiilor hidrologice nefavorabile poate determina și indisponibilizarea Unității 2 . La momentul emiterii alertei, Ministerul Energiei preciza însă că nu exista un impact negativ asupra pieței interne de electricitate . Alerta marchează astfel o creștere formală a nivelului de risc, nu constatarea unei crize energetice deja instalate. Distincția este prevăzută explicit de legislația europeană. Articolul 14 al Regulamentului 2019/941 separă „alerta timpurie”, emisă atunci când există informații concrete, serioase și fiabile că o criză de energie electrică poate apărea , de „declararea unei crize de energie electrică”, care intervine atunci când statul se confruntă efectiv cu o asemenea situație. Riscul Unității 2 a trecut din scenariu tehnic în mecanismul european de alertă Situația de la Cernavodă s-a deteriorat rapid în ultima parte a lunii iulie. Pe 27 iulie, Nuclearelectrica a anunțat că Unitatea 1 urma să fie oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național în dimineața zilei de 28 iulie. Compania a indicat drept cauză nivelul foarte scăzut al Dunării, provocat de seceta severă, precizând că oprirea se realizează conform procedurilor centralei aplicabile unor asemenea condiții. Două zile mai târziu, Nuclearelectrica a anunțat și intenția de a opri controlat Unitatea 2, tot în funcție de evoluția nivelului Dunării. Situația s-a modificat însă în noaptea de 29 spre 30 iulie: evaluarea parametrilor de operare a arătat că unitatea putea continua să funcționeze în condiții de siguranță, astfel încât a rămas conectată la Sistemul Energetic Național. Această succesiune este esențială pentru situația actuală. Unitatea 2 nu este programată acum pentru oprire , dar funcționarea sa depinde de menținerea parametrilor tehnici și hidrologici în limitele prevăzute de procedurile centralei. Alerta europeană din 7 august arată că riscul nu mai este tratat exclusiv ca o problemă operațională a centralei. Posibilitatea pierderii celei de-a doua unități nucleare a devenit suficient de relevantă pentru securitatea aprovizionării cu electricitate încât România să activeze mecanismul formal prevăzut de legislația Uniunii Europene. Ce înseamnă juridic alerta timpurie Regulamentul european stabilește un prag precis pentru această procedură. O autoritate națională trebuie să emită alerta fără întârzieri nejustificate atunci când o evaluare sezonieră sau o altă sursă calificată furnizează informații concrete, serioase și fiabile că poate apărea o criză de energie electrică. Notificarea trebuie să includă cauzele posibilei crize, măsurile planificate sau deja adoptate pentru prevenirea ei, eventuala nevoie de sprijin din partea altor state membre și efectele pe care aceste măsuri le-ar putea avea asupra pieței interne europene. Declararea unei crize este o etapă diferită. Potrivit alineatului (2) al aceluiași articol, atunci când un stat se confruntă efectiv cu o criză de energie electrică, autoritatea competentă, după consultarea operatorului de transport și sistem, declară formal criza și informează Comisia Europeană și statele relevante. România se află în prima dintre aceste două situații. Prin urmare, alerta din 7 august nu înseamnă automat oprirea exporturilor, limitarea consumului industrial sau raționalizarea consumului populației. Regulamentul prevede, de altfel, că măsurile care nu se bazează pe mecanismele pieței pot fi activate într-o criză numai ca ultimă soluție , după epuizarea opțiunilor disponibile prin piață sau atunci când este evident că acestea nu sunt suficiente pentru a împiedica deteriorarea situației. Măsurile trebuie să fie necesare, proporționale, nediscriminatorii și temporare. Cernavodă are deja aproximativ 700 MW indisponibili Fiecare dintre cele două unități nucleare de la Cernavodă are o putere electrică de aproximativ 700 MW. În condiții normale, centrala reprezintă una dintre cele mai importante surse de producție constantă din Sistemul Energetic Național. Oprirea Unității 1 a eliminat deja aproximativ 700 MW de producție nucleară disponibilă. În aceste condiții, menținerea Unității 2 în funcțiune devine mult mai importantă pentru echilibrul sistemului. Dacă evoluția Dunării ar impune și oprirea celei de-a doua unități, România ar trebui să înlocuiască temporar întreaga producție nucleară de la Cernavodă prin alte surse interne, importuri, rezerve și măsuri…