Unitatea 1 de la Cernavodă revine la 700 MW după trei luni de oprire, în timp ce o centrală pe cărbune suferă a treia avarie într-o lună — NRG-IA

Compania națională Nuclearelectrica a resincronizat Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă la Sistemul Energetic Național în după-amiaza zilei de vineri, 6 noiembrie 2026, urmând ca reactorul să atingă puterea nominală de 700 MW sâmbătă, 7 noiembrie, la ora 22:00. Această operațiune tehnică pune capăt unei anomalii istorice de aproape trei luni, începută pe 13 august 2026, perioadă în care România a funcționat fără niciun megawat de energie nucleară în bandă din cauza opririi centralei pe fondul debitului extrem de scăzut al Dunării. Recuperarea celor 700 MW nucleari survine într-un moment critic pentru echilibrul fizic și comercial al rețelei naționale la intrarea în sezonul rece. Absența energiei livrate de Cernavodă, suprapusă peste seceta severă care a redus producția Hidroelectrica, a forțat acoperirea consumului intern prin importuri masive la orele de vârf și a împins prețul mediu ponderat de pe Piața pentru Ziua Următoare la 1.265,96 lei/MWh în luna octombrie, în creștere cu 38%. Reintrarea în funcțiune a reactorului nuclear contrastează puternic cu fragilitatea tehnică a capacităților pe cărbune pe care autoritățile se bazează pentru siguranța alimentării în această iarnă. În aceeași zi de vineri, 6 noiembrie, în care Unitatea 1 de la Cernavodă se reconecta la rețea, un grup energetic pe cărbune din Sistemul Energetic Național s-a oprit neprogramat după ce i s-a spart cazanul, marcând a treia avarie de acest tip produsă într-o singură lună la termocentralele păstrate active peste termenele asumate inițial în Planul Național de Redresare și Reziliență. Aproape trei luni fără energie nucleară: mecanismul hidrotehnic care a oprit Cernavodă pe 13 august Absența completă a energiei nucleare din mixul de producție al României între 13 august și 6 noiembrie 2026 a demonstrat că schimbările climatice și regimul hidrologic regional afectează direct nu doar hidrocentralele, ci și capacitățile nucleare în bandă. Centrala de la Cernavodă utilizează tehnologia CANDU și depinde fundamental de apa preluată din Dunăre pentru răcirea condensatoarelor și a sistemelor auxiliare, printr-un circuit hidrotehnic legat de canalul Dunăre–Marea Neagră. Seceta prelungită din vara anului 2026 a coborât cotele fluviului spre pragurile minime de siguranță necesare funcționării pompelor de apă de răcire. În aceste condiții, oprirea controlată a Unității 1 la jumătatea lunii august a fost o măsură obligatorie de protecție nucleară și mecanică, menită să prevină funcționarea sistemelor de răcire în afara parametrilor proiectați și să permită efectuarea lucrărilor tehnice de mentenanță pe durata secetei. Efectul în Sistemul Energetic Național a fost însă sever și imediat. În mod normal, centrala de la Cernavodă asigură aproximativ o cincime din consumul național de electricitate, livrând energie în bandă douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru, indiferent de condițiile meteorologice de vânt sau radiație solară. Dispariția simultană a 700 MW din producția de bază a lăsat sistemul fără principala sa ancoră de stabilitate pe parcursul întregii toamne. Trei cazane sparte într-o lună la centralele pe cărbune arată limitele fizice ale grupurilor vechi În lipsa aportului nuclear și pe fondul rezervelor scăzute de apă din lacurile hidroenergetice, greutatea echilibrării sistemului la orele de seară a căzut pe centralele pe gaze naturale și pe grupurile pe lignit. Deși România a obținut amânarea închiderii unor capacități pe cărbune față de calendarul inițial din PNRR tocmai pentru a dispune de putere instalată în situații de criză, realitatea operațională din ultima lună confirmă că păstrarea scriptică a grupurilor în sistem nu garantează și disponibilitatea lor fizică. Oprirea de vineri, 6 noiembrie, cauzată de spargerea cazanului la o centrală pe cărbune, reprezintă al treilea incident tehnic identic înregistrat în decurs de doar treizeci de zile. Cazanele energetice ale grupurilor pe lignit funcționează la presiuni și temperaturi ridicate, iar după decenii de exploatare și cicluri repetate de pornire-oprire, țevile sistemelor de presiune cedează sub acțiunea uzurii termice și a eroziunii produse de cenușă. Fiecare avarie de cazan scoate brusc din rețea câte 150 până la 300 MW și necesită zile întregi de răcire a instalației, intervenție mecanică, sudură și probe de presiune înainte de repornire. Pentru operatorul de transport și sistem Transelectrica, aceste căderi imprevizibile înseamnă că puterea pe cărbune nu poate oferi siguranța pe termen lung pe care o asigură un reactor nuclear, forțând apelarea la piața de echilibrare, unde costurile sunt cele mai ridicate din întregul lanț energetic. De ce contează 700 MW în bandă pentru prețurile PZU care au urcat la 1.265,96 lei/MWh Revenirea la puterea nominală de 700 MW a Unității 1 de la Cernavodă în seara zilei de 7 noiembrie schimbă fundamental ecuația comercială de pe bursa de energie OPCOM. În luna octombrie 2026, prețul mediu ponderat pe Piața pentru Ziua Următoare a…