România are cele mai mari rezerve de petrol din UE. De ce carburanții sunt mai scumpi decât în Bulgaria și Ungaria — NRG-IA

România are una dintre cele mai vechi industrii petroliere din lume, produce țiței, operează patru rafinării și, potrivit Strategiei Energetice 2025–2035, deține cele mai mari zăcăminte dovedite de petrol din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, datele Comisiei Europene din 27 august plasează România la aproximativ 1,82 euro/litru pentru benzina 95 și 1,94 euro/litru pentru motorină , peste Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia și, la limită în cazul motorinei, Croația. În Bulgaria, benzina era aproximativ 1,55 euro/litru și motorina 1,80 euro/litru. În Ungaria, 1,63 și 1,88 euro/litru. Polonia cobora la 1,51 și 1,73 euro/litru, iar Cehia la 1,74 și 1,90 euro/litru. România era astfel cea mai scumpă dintre cele opt piețe comparate. Paradoxul este real, dar nu pornește de la benzinărie. El începe în sondă. Cele mai mari zăcăminte din UE nu înseamnă suficient petrol produs Strategia Energetică a României spune explicit că zăcămintele dovedite de țiței ale țării sunt cele mai mari din Uniunea Europeană. Același document spune însă că România importa deja 72,5% din necesarul propriu de țiței . Majoritatea zăcămintelor sunt mature, multe fiind exploatate de peste 25–30 de ani. Diferența dintre rezervă și producție este fundamentală. Rezerva arată cât petrol recuperabil există estimat în subsol. Prețul de astăzi este influențat de cantitatea pe care o poți extrage, transporta și procesa astăzi. Iar producția românească scade. În 2025, România a produs aproximativ 2,472 milioane tone echivalent petrol de țiței , cu 7,6% mai puțin decât în anul precedent. În același timp, importurile au ajuns la 8,894 milioane tep , în creștere cu 7,6%. Importurile au fost astfel de aproximativ 3,6 ori mai mari decât producția internă . Așadar, România are mult petrol în termeni de rezerve europene, dar nu produce suficient pentru a-și alimenta economia numai din propriile zăcăminte. Aceasta este prima parte a explicației. România are rafinării, dar ele funcționează în principal cu petrol importat A doua aparență de contradicție vine din rafinare. România are patru rafinării operaționale — Petrobrazi, Petromidia, Vega și Petrotel — cu o capacitate totală de procesare de aproximativ 12 milioane de tone pe an . Capacitatea este chiar mai mare decât cererea internă de produse petroliere, potrivit Strategiei Energetice. Dar rafinăria nu produce petrol. Ea îl transformă. În 2023, rafinăriile românești au procesat aproximativ 10,2 milioane de tone de țiței și aditivi . Numai 2,8 milioane de tone au provenit din producția internă, în timp ce 7,4 milioane de tone au fost importate . Aproape trei sferturi din materia primă utilizată provenea astfel din exterior. România are, deci, o industrie de rafinare importantă, dar aceasta nu este alimentată predominant cu petrol românesc. Atunci când petrolul internațional se scumpește, costul intră în rafinăriile românești prin milioanele de tone importate. Când transportul maritim, asigurările sau disponibilitatea fizică se deteriorează, efectul intră în același lanț. Rafinăria proprie reduce dependența de importul exclusiv al benzinei și motorinei finite. Nu elimină însă dependența de materia primă mondială. Nici petrolul extras în România nu intră în rafinărie la „preț românesc” Aceasta este probabil cea mai puțin intuitivă parte a mecanismului. OMV Petrom produce aproape întregul țiței extras în România și îl livrează către rafinăria proprie Petrobrazi. Dar faptul că petrolul este extras local nu înseamnă că valoarea sa în circuitul economic este egală cu simplul cost de extracție. În raportările OMV, prețul de transfer utilizat de OMV Petrom între segmentul care produce petrolul și segmentul care îl rafinează este bazat, din trimestrul al doilea din 2022, pe Brent , principalul reper internațional al pieței petroliere. Consecința este esențială: un baril extras în România poate evita importul fizic al unui baril, dar nu este transferat către rafinărie la un preț administrativ redus doar pentru că provine din România . Producția internă reprezintă un avantaj major pentru securitatea aprovizionării și pentru balanța comercială. Într-o piață concurențială, însă, resursa are o valoare raportată la piața petrolului. De aceea, existența petrolului românesc nu creează automat o „insulă de preț” în interiorul României. La motorină, România cumpără nu doar petrol importat, ci și produs finit Situația este și mai sensibilă la motorină. România importă motorină direct, pe lângă cantitatea pe care rafinăriile o produc din țiței importat. În august, secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi a estimat că importurile de motorină acoperă aproximativ jumătate din necesarul intern. Dincolo de ponderea exactă, care poate varia în funcție de perioadă și metodologia de calcul, dependența de piața externă este dublă: România importă masiv materia primă pentru rafinare și cumpără și produs petrolier finit . Iar în ultimele luni motorina s-a confruntat cu o problemă proprie, diferită de…