România pornește Grupul 4 Rovinari după recordul de 3.301 MW fotovoltaic: problema flexibilității la vârful de seară — NRG-IA

România a produs luni la prânz un record de 3.301 MW în parcurile fotovoltaice dispecerizabile și exporta aproximativ 1.600 MW , dar câteva ore mai târziu sistemul are nevoie de aproape 300 MW suplimentari din lignit pentru vârful de consum al serii. Ministerul Energiei a anunțat că Grupul 4 al Termocentralei Rovinari este pregătit să intre în Sistemul Electroenergetic Național, într-un moment în care consumul este estimat să urce spre 7.000 MW . Cele două imagini ale aceleiași zile par contradictorii numai dacă energia este privită ca un total zilnic. Electricitatea trebuie produsă sau eliberată din stocare în același moment în care este consumată. La prânz, fotovoltaicul împinge producția în sus și permite exporturi consistente. Seara, producția solară scade rapid tocmai când consumul revine spre maxim, iar sistemul trebuie să găsească alte surse care pot fi comandate și menținute în funcțiune. În condițiile actuale, această flexibilitate este limitată suplimentar de indisponibilitatea producției nucleare de la Cernavodă și de hidrologia extrem de slabă. Grupul 4 Rovinari, cu o putere instalată de 330 MW, este folosit ca rezervă controlabilă pentru a reduce diferența pe care România ar trebui să o acopere prin importuri și celelalte capacități disponibile. Recordul solar de la prânz nu poate fi mutat automat spre seară La ora 12:51, parcurile fotovoltaice dispecerizabile produceau 3.301 MW , potrivit datelor Transelectrica citate de Economica. Această producție reprezenta aproximativ 55% din electricitatea debitată atunci în rețea și era echivalentă cu aproximativ 70% din consumul instantaneu măsurat în rețele. În același interval, România avea un sold de export de aproximativ 1.600 MW . Producția prosumatorilor adaugă o cantitate semnificativă de energie solară, însă aceasta nu poate fi însumată mecanic cu cei 3.301 MW. O parte este consumată direct în gospodării și firme, o parte poate fi stocată local, iar numai surplusul ajunge în rețea. Din acest motiv, recordul relevant și direct măsurabil pentru sistem este cel al producției fotovoltaice dispecerizabile. Situația începe să se schimbe odată cu coborârea soarelui. Producția fotovoltaică scade într-un interval de câteva ore, în timp ce consumul casnic și industrial urcă spre vârful serii. Energia disponibilă în exces la prânz nu poate fi păstrată pentru ora 20:00 decât în măsura în care există capacități suficiente de stocare sau alte mecanisme de flexibilitate. România are deja baterii și alte forme de stocare în sistem, dar volumul disponibil nu este încă la o scară capabilă să transfere integral surplusul solar de ordinul miilor de megawați către vârful de seară. Rovinari 4 aduce producție controlabilă exact când solarul dispare Grupul 4 Rovinari are o putere instalată de 330 MW , iar secretarul de stat Cristian Bușoi a estimat că aproape 300 MW ar urma să ajungă efectiv în Sistemul Electroenergetic Național. Diferența dintre cele două cifre este importantă: 330 MW reprezintă puterea nominală a unității, în timp ce aproximativ 300 MW reprezintă contribuția estimată pentru funcționarea anunțată în această perioadă. Ministerul Energiei pregătise această mișcare încă din 11 august, când anunțase scoaterea Grupului 4 din rezerva tehnică și punerea lui la dispoziția sistemului. Decizia nu este, astfel, o reacție improvizată la consumul din această seară, ci face parte din setul de măsuri stabilit pentru perioada de presiune asupra producției interne. HG 603/2026 permite Transelectrica, până la 31 august, să utilizeze gradual măsuri suplimentare pentru menținerea siguranței SEN, de la creșterea rezervelor tehnologice și pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică până la limitarea exporturilor și, în ultima etapă, restricționarea unor consumuri. Pornirea Rovinari 4 se află astfel într-o etapă preventivă a mecanismului de siguranță: sistemul aduce în piață o capacitate controlabilă înainte ca diferența dintre producție și consum să devină mai greu de acoperit. La momentul documentării nu exista o confirmare primară suficientă că unitatea debita deja cei aproape 300 MW anunțați, astfel încât pragul operațional relevant rămâne sincronizarea și puterea efectivă furnizată de grup în vârful serii. Cei 7.000 MW nu reprezintă un record de consum Vârful de aproape 7.000 MW anunțat pentru seara de 17 august trebuie pus în context. Nu este un record de consum pentru România și nici măcar un nivel excepțional în raport cu perioadele de iarnă sau cu alte episoade de consum ridicat. În ianuarie 2026, consumul instantaneu a depășit 9.200 MW , iar sistemul a mai traversat în acest an intervale în care necesarul a fost semnificativ peste nivelul estimat pentru această seară. Presiunea actuală vine din cealaltă parte a balanței: structura producției disponibile . Un sistem care ar dispune simultan de cele două unități nucleare, debite hidro normale și suficientă producție controlabilă ar absorbi mult mai ușor un vârf de 7.000 MW. În configurația din august 2026,…