Record istoric pentru energia solară în România: 2.629 MW — NRG-IA

Record istoric pe timp de zi: parcurile fotovoltaice au acoperit 60% din consumul național Sistemul energetic românesc a înregistrat o producție solară record de 2.629 MW pe 10 iunie 2026, acoperind peste 60% din consumul național la acea oră. Potrivit datelor publicate în timp real de Transelectrica și raportate de publicația specializată Economedia, acest vârf absolut de producție instantanee a fost atins la ora 11:49, devenind cel mai mare nivel înregistrat vreodată în istoria sectorului energetic din România. Performanța depășește precedentul record stabilit la sfârșitul lunii mai a acestui an, confirmând o traiectorie accelerată de creștere a capacităților regenerabile. Pentru a înțelege dimensiunea acestui prag, publicația Economedia notează că vârful de 2.629 MW reprezintă aproape dublul întregii capacități de producție a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, care livrează în mod constant aproximativ 1.400 MW prin cele două reactoare funcționale. Totuși, spre deosebire de energia nucleară, care oferă o producție constantă în bandă, energia fotovoltaică este prin definiție discontinuă și dependentă direct de condițiile meteorologice. În intervalul orar de maximă generare, România a devenit un exportator net masiv de electricitate, trimițând surplusul de energie către piețele vecine interconectate. Publicațiile e-nergia și Economica.net au raportat că, în jurul orei 11:59, producția instantanee consolidată a plasat parcurile solare în poziția de cea mai importantă sursă de electricitate din țară, devansând toate celelalte tehnologii de producție, inclusiv cele hidro, nucleare sau pe bază de cărbune. Extinderea accelerată a capacităților fotovoltaice și condițiile meteo favorabile Acest record istoric nu este un accident conjunctural, ci rezultatul direct al unui val masiv de investiții în parcuri fotovoltaice de mari dimensiuni și în instalații de prosumatori finalizate în ultimii doi ani. Subvențiile europene, programele de finanțare guvernamentale și interesul crescut al investitorilor privați au dus la conectarea la rețea a mii de megawați noi, care acum își fac simțită prezența în zilele cu cer senin. Pe lângă extinderea fizică a infrastructurii de producție, factorul determinant a fost reprezentat de condițiile meteorologice ideale de la mijlocul lunii iunie. Cerul complet senin și nivelul ridicat de radiație solară înregistrate pe întreg teritoriul României au permis parcurilor fotovoltaice să funcționeze la o eficiență apropiată de capacitatea lor nominală maximă. Această suprapunere de factori a generat un val de energie curată care a inundat rețeaua națională de transport. Presiune pe prețurile din piața spot și provocări de echilibrare pentru Transelectrica Consecința imediată a acestei supraproducții solare se reflectă direct în mecanismele comerciale de pe bursa de energie OPCOM. În intervalul orar prânzului, când producția fotovoltaică atinge cota maximă, prețurile pe piața spot (Piața pentru Ziua Următoare - PZU) tind să scadă semnificativ, ajungând uneori în teritoriu negativ sau la valori de zero lei per megawatt-oră. Acest fenomen, deși avantajos pe termen scurt pentru marii consumatori industriali care pot achiziționa energie ieftină, pune o presiune financiară uriașă pe producători. Pentru operatorul național de transport, Transelectrica, gestionarea unui volum atât de mare de energie volatilă reprezintă o provocare tehnică majoră. Discontinuitatea energiei solare înseamnă că, pe măsură ce soarele apune, sistemul trebuie să înlocuiască rapid cei peste 2.600 MW pierduți cu alte surse flexibile, cum ar fi centralele pe gaze sau hidrocentralele, sau să apeleze la importuri de urgență. Acest proces de echilibrare rapidă crește costurile sistemice, care în cele din urmă se regăsesc în tarifele de rețea plătite de toți consumatorii pe facturile finale. Riscul dezechilibrelor de rețea impune accelerarea stocării în baterii Pe termen scurt și mediu, principala provocare rămâne lipsa capacităților de stocare la scară industrială. Fără baterii capabile să preia surplusul de energie generat la prânz și să îl elibereze în rețea în timpul vârfului de consum de seară, sistemul energetic românesc riscă să se confrunte cu limitări forțate de producție (curtailment). Operatorul de transport ar putea fi nevoit să deconecteze temporar anumite parcuri solare pentru a preveni supraîncărcarea liniilor de înaltă tensiune. Pentru a evita aceste scenarii, autoritățile de reglementare și investitorii trebuie să accelereze proiectele de stocare finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Fondul pentru Modernizare. Termenele limită pentru implementarea acestor sisteme de stocare devin critice, în condițiile în care rețeaua națională nu mai poate absorbi noi capacități fotovoltaice mari fără o infrastructură de echilibrare adecvată. Succesul tranziției energetice din România nu mai depinde acum de instalarea de noi panouri solare, ci de capacitatea de a stoca și gestiona inteligent…